Interzicerea Twitter în Bundestag ar fi doar începutul

Bundestagul este centrul puterii politice din Germania. Aici au loc dezbateri, aici îşi fac lobby diferitele partide, cam aceasta este teoria. Realitatea diferă însă, după cum s-a putut observa chiar în această săptămână. În primele rânduri, unde există posibilitatea de a scrie, se adună mapele cu semnături. În rândurile din spate, dacă sunt ocupate, nu există mese de scris, doar tablete şi telefoane mobile. Pe acestea se scrie, se şterge, se transmit mesaje pe Twitter şi hashtaguri, cât e ziua de lungă.

Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, mai există şi alte obiceiuri critice: dacă ia cuvântul un ales din tabăra adversă, ceilalţi încep să aplaude. Argumentele celorlalţi nu pot fi auzite.

Nu este doar o chestiune de politeţe

Dar nu susţineau oare toţi în campania electorală că, învăţând din consolidarea populismului, vor reveni la dialog? Tocmai pentru a evita polarizarea societăţii?  Bună idee! Parlamentarii ar putea da un exemplu. 

A asculta a căpătat o altă importanţă: odată cu accederea AfD în parlament, Bundestagul devine o scenă fără limite verbale. Ceea ce s-a şi întâmplat deja în această săptămână. S-a vorbit mult despre un presupus plan al Naţiunilor Unite de schimbare a populaţiei în Germania. Această teorie este parte a structurii aflate sub observaţia serviciilor de informaţii sub denumirea de "mişcare identitară". Acum ea a ajuns în Bundestag. Au existat întrebări? Nu! Doar un coordonator de şedinţă care a murmurat ceva despre libertatea de opinie. 

Sunt platformele sociale drumul cel bun?

De suferit a avut şi atenţia de care se bucură Bundestagul. Este discutabilă oportunitatea folosirii platformelor sociale pentru combaterea lipsei acute de interes. În orice caz, transparenţa politică invocată de unii nu ar trebui să se bazeze în primul rând pe platforme sociale nord-americane. De cealaltă parte a Atlanticului a început de mult o dezbatere referitoare la limitele pe care le au Facebook, Twitter şi restul în formarea opiniilor în societăţile libere.

Merită amintit aici rolul constitutiv al posturilor publice de a informa despre activitatea Parlamentului. Pentru majoritatea cetăţenilor, principala sursă de informare rămâne televizorul. În timpuri premergătoare digitalizării, la orele serii erau transmise emisiuni informative ample despre dezbaterile din Bundestag. Astăzi sunt transmise şedinţele parlamentului live pe canalul "Phoenix", dar multe persoane nu au acces la televizor în timpul zilei. Iar în principalele jurnale de ştiri ale serii există şi alte teme importante care trebuie prezentate. Talk-show-urile devin astfel instrumente de agitare a opiniei publice. Avem însă destul spaţiu în tronsoanele orare în care să îşi găsească loc emisiuni informative obiective, chiar şi prin renunţarea la anumite seriale sau filme artistice.

Au existat şi există încă discursuri foarte bune în Bundestag, unele chiar strălucitoare. A venit momentul să le punem din nou în valoare, intern şi extern. Parlamentarii trebuie să dea un exemplu. Propunerea preşedintelui Bundestagului Wolfgang Schäuble de a interzice Twitter ar putea fi doar începutul.

Autor: Kay-Alexander Scholz / AK