Comentariu: Italia devine un risc

Italia nu este încă falimentară, dar coaliția dintre populiști și radicali de dreapta de la Roma face tot posibilul să ducă țara la marginea prăpastiei. Să prezinți Comisiei Europene un buget neconform cu legea este o provocare intenționată. Mișcarea ”5 Stele” și Lega vor să arate că nu glumesc prin formula lor, ”Italia prima”, și că birocrații răi de la Bruxelles vor să pună piedici ”guvernului schimbării”. Dar ipoteza, că Italia își va permite anul viitor cheltuieli scăpate de sub control și că poate în același timp să-și reducă datoriile prin creștere economică, este total fantasmagorică. Lucru pe care ministrul italian al Finanțelor, Tria, îl știe prea bine. Și totuși, nu spune nimic, făcând jocul populiștilor. Aceștia vor să-și finanțeze promisiunile electorale făcând datorii. Nu îi preocupă urmările pentru Italia și Europa.

Iluzie periculoasă

Domnii Di Maio (”5 Stele”) și Salvini (Lega) neagă total faptul că vor crește razant costurile pentru datoriile Italiei și că băncile italiene vor fi puse la pământ. Ei consideră dobânzile de risc pentru obligațiunile italiene de stat o măsură punitivă din partea Germaniei. Aceste impresii sunt absurde și periculoase. Populiștii vor să facă Italia independentă de piețele financiare. De aceea, ei propun ca italienii să cumpere mai multe obligațiuni de stat, oferindu-le avantaje fiscale. Această măsură ar duce la scăderea veniturilor statului din taxe și impozite și astfel la mărirea diferenței între venituri și cheltuieli.

Planul propriu-zis, care se regăsește și în tratatul de coaliție dintre populiști și radicalii de dreapta, sună în felul următor: introducerea unei monede paralele în Italia. Cu aceasta, statul și-ar plăti datoriile față de firmele italiene. Iar firmele ar putea să-și plătească cu  moneda nouă taxele la stat. Cei mai mulți economiști s-au pronunțat ferm împotriva unor astfel de experimente. În plus, o măsură de genul acesta ar fi oricum ilegală în zona Euro, lucru care însă nu-i interesează nici pe Salvini, nici pe Di Maio. Moneda comună euro le stă amândurora ca un nod în gât. Pentru ideologii de la Roma, și euro reprezintă un instrument al mâinii de fier de la Bruxelles.

Să nu umilim Italia

Uniunea Europeană trebuie să reacționeze ferm, dar și tacticos la provocările populiștilor. Cele mai mari păcate ale propunerilor de buget ale italienilor pot fi evitate numai prin dialog. Cuvintele dure din partea UE și refuzarea legitimă a planului de buget le-ar ridica mingea la plasă populiștilor pentru a învinovăți apoi UE pentru tot ceea ce va merge prost în Italia în următoarele luni.

Umilința pe care au trăit-o mulți italieni în timpul crizei financiare din 2011, când fostul premier Berlusconi a trebuit să demisioneze, este încă adâncă. Cu sprijin din partea UE, cancelara Angela Merkel și fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, l-au forțat să demisioneze. Politica de buget a lui Berlusconi, lipsită de răspundere, a pus în pericol zona euro. Dobânzile pentru obligațiunile italiene de stat erau atunci de șapte procente. În prezent, ele sunt de aproximativ patru procente. Există, așadar, încă loc de negocieri.

Dacă populiștii nu fac un pas înapoi de la proiectul lor de buget, UE va trebui totuși să reacționeze consecvent în final și să aplice o procedură de infringement. Se pune întrebarea dacă Italia o va respecta. Salvini, Di Maio și alții spun de pe acum că nu se vor lăsa conduși de Bruxelles. Au învățat de la Polonia și Ungaria că pot ieși basma curată cu o astfel de atitudine. Ambele state ignoră consecvent verdictele curții Europene de Justiție în ceea ce privește redistribuirea refugiaților și nu li se întâmplă nimic. Sistemul de legi al Uniunii Europene este ignorat. Dacă Italia, stat fondator și plătitor net, va urma acest exemplu fără a fi pedepsită, Uniunea Europeană nu va avea decât de pierdut. Di Maio, liderul ”5 Stele”, a amenințat deja cu alte ocazii că Italia nu va mai plăti la bugetul UE, dacă nu i să respecte dorințele. Acest lucru ar însemna sfârșitul apartenenței Italiei la UE și sfârșitul Uniunii Europene, așa cum o știam până acum.

Statele din zona euro nu iau în considerare o salvare financiară a Italiei după modelul Greciei. În primul rând, Italia este prea mare pentru o soluție similară, în al doilea rând, țara poartă vina pentru un posibil faliment, iar în al treilea rând, dorința statelor de a-i ajuta pe radicalil de dreapta este aproape inexistentă. Dacă disputele legate de buget nu vor fi eliminate rapid, uniunea Europeană va intra într-o criză, față de care Brexit-ul ar putea părea mic copil.