Jumătăți de adevăr și datul inutil în spectacol

Este una din aparițiile televizate cele mai importante în fiecare an pentru președintele american: discursul despre starea națiunii. Este o ocazie rară în care șeful Casei Albe se poate adresa atât de direct poporului american. Cuvântarea depășește o oră și este transmisă integral în direct de posturile de televiziune. Pentru Donald Trump, care nu iubește nimic mai mult pe lume decât un public entuziast, prilejul acesta este un vis devenit realitate.

La începutul discursului, el a vorbit pe larg despre economia Americii, care s-ar afla, potrivit lui, în cea mai bună stare din toate timpurile. Rata șomajului ar fi mai scăzută ca oricând, iar numărul persoanelor atât de sărace încât au nevoie de bonuri de valoare speciale pentru a-și putea cumpăra de mâncare s-ar fi redus cu șapte milioane de la începutul mandatului său. Acestea sunt niște afirmații grandioase, care trebuie însă puse în perspectivă. Rata șomajului este în continuă scădere încă din timpul administrației Obama. Iar activiștii sociali atrag atenția că mulți dintre cei șapte milioane de americani care nu mai folosesc bonurile de masă nu o mai fac mai ales pentru că Trump a redus fondurile alocate acestor programe de ajutorare a celor săraci. Nu este vorba de vreun succes impresionant, ci de o politică socială dură.

Conflict cu Iranul

Trump a vorbit în total o oră și 18 minute - adică mai puțin ca anul trecut. Discursul său "State of the Union" din 2019 a durat o oră și 22 de minute, al treilea cel mai lung din ultimii mai bine de 50 de ani. Doar președintele Bill Clinton a vorbit mai mult în 1995 și în 2000.

Cât de mult vorbește șeful Casei Albe, ce spune și în fața cui: toate aceste lucruri au o importanță aparte. Fiecare președinte invită în fiecare an "cetățeni obişnuiţi" la evenimentul din Camera Reprezentanților. Este vorba de persoane alese cu mare atenție, ținându-se seama de valorile pentru care se implică aceștia. La discursul din acest an, Trump i-a invitat, printre alții, pe Kelli și Gage Hake din Oklahoma. Kelli Hake este văduva unui soldat ucis de o bombă în 2008 în Irak, crimă pentru care ar fi fost responsabil generalul iranian Ghassem Soleimani, cel ucis de armata americană în ianuarie anul acesta la comanda președintelui Trump.

Prezența familiei Hake ar fi trebuit să arate că uciderea lui Soleimani a fost un act curajos, prin care a fost răzbunată moartea soldatului american și prin care ar fi fost protejate viețile altor persoane. A fost însă o măsură care a adus SUA aproape în stare de război cu Iranul. Trump a afirmat că Soleimani tocmai pregătea un atentat asupra americanilor din Irak, dar el nu a adus dovezi convingătoare în sprijinul acestei afirmații.

Când Nancy Pelosi a rupt manuscrisul

Oaspeții invitați au furnizat de-a lungul serii momente demne de un reality show. Melania Trump i-a înmânat în timpul discursului moderatorului radio conservator Rush Limbaugh importanta "Medal of Freedom", acordată de președintele american. Familia unui soldat a fost surprinsă de întoarcerea acasă a acestuia, lucru la care soția și copiii săi nu se așteptau. Au fost doar două din numeroasele scene cu efect lacrimogen. Profesionist al divertismentului, Trump a savurat probabil pregătirea spectacolului care a însoțit discursul despre starea națiunii.

Poate că a vrut să însceneze un show special, în eventualitatea în care ar fi fost ultimul său discurs despre starea națiunii. Dacă Trump nu va fi reales, următorul discurs "State of the Union" va fi rostit de alt președinte. Pare momentan mai degrabă improbabil, dar democrații nu și-au pierdut speranța. Nancy Pelosi, președintă a Camerei Reprezentanților, dominată de o majoritate democrată, a stat în spatele președintelui. La finalul discursului, ea a rupt în două manuscrisul cu discursul prezentat de Trump. Unul plin de jumătăți de adevăr și de imnuri de laudă la adresa poliției anti-imigrație și a legilor prea lejere de portarmă.