Comentariu: Numai cu bani nu se face educație
8 septembrie 2016UNESCO trage un semnal de alarmă: dacă ”situația nu se schimbă”, țelurile de dezvoltare sustenabilă în domeniul educației nu vor fi realizate. Asupra acestora s-a decis în urmă cu aproximativ un an și ele presupun ca fiecare persoană să aibă acces la ”educație incluzivă, corectă și de calitate”. UNESCO vede problema și - cum fac toate organizațiile de acest calibru - cere mai mulți bani.
Dar oare mai mulți bani - oferiți bineînțeles de țările bogate din Emisfera Nordică - reprezintă într-adevăr soluția tuturor problemelor? Raportul pe educație din 2016 ne ajută să înțelegem mai bine. La nivel mondial, 9 la sută dintre copii nu merg nici măcar la școala primară, deci nu învață nici să scrie, să citească sau să socotească.
Milioane de analfabeți în fiecare an
Cifrele absolute arată adevărata dimensiune a problemei: 61 de milioane de copii, care ar trebui să fie acum la școala primară, rămân analfabeți. Nu vor avea așadar niciodată ocazia să caute un loc de muncă la standarde moderne, pentru a-și asigura un nivel de trai decent. 16 procente dintr-o generație, sau 60 de milioane de copii nu ajung la școli secundare, singurele care le-ar deschide ușa către o pregătire profesională sau studii superioare. Problemele sociale ale viitorului, inclusiv creșterea populației în țările sărace, devin tot mai vizibile.
Și totuși întrebarea: Ar putea fi rezolvată problema doar cu banii veniți din țările din nord? Răspunsul este foarte clar: Nu! Nici obiectivele mileniului stabilite în 2000, respectiv ca până în 2015 fiecare copil să aibă acces la școala primară, nu au putut fi realizate. Este adevărat, prin voință politică în multe țări africane și din Asia de Sud s-au realizat progrese semnificative în domeniul educației, reducându-se la jumătate numărul copiilor fără școală.
Cu toate acestea, petele albe pe harta educației mondiale sunt în continuare foarte clare și neschimbate. Ele se numesc Nigeria, Sudanul de Sud, Burkina Faso, Mali, Ciad, Afganistan. Țări în care zonele de război și de criză reprezintă jumătate din teritoriu. Zone în care eșuează orice sistem școlar, spune UNESCO. Cu alte cuvinte, numai atunci ar putea banii să rezolve problemele din domeniul educației, când tot prin bani s-ar putea stopa războaiele și îndepărta dictatori corupți.
Aporoape unul din zece fără diplomă de absolvire
Dar și statele înstărite din Europa și America de Nord sunt criticate de UNESCO. Pentru că nici acestea nu vor reuși să ajungă la performanța de a mijloci fiecărui copil un bacalaureat sau o școală profesională. Problema există și în Germania: aproape 10 % dintr-o generație părăsesc școala. Asta într-o țară, în care tot mai multe ocupații, mai ales cele ușoare, se automatizează. Sărăcia este ca și programată. Dar și aici se pune întrebarea: oare problemele din domeniul educației ar putea fi rezolvate cu mai mulți bani ?
Nu, pentru că mai există și responsabilitatea față de sine a tinerilor: dorința de a deveni ceva și de a lupta pentru acel ceva, de a se angaja, de a munci. E nevoie de profesori care să-i motiveze pe elevii dificili. Profesori pasionați de profesia lor. Profesori care să se bucure de apreciere socială.
Banii joacă numai un joc secundar.