O victorie pentru libertatea presei şi drepturile omului

Pentru serviciul german de informaţii externe BND (Bundesnachrichtendienst), ziua de Revelion a anului 2016 a reprezentat o împlinire a unui mare vis. Prin modificarea Legii BND, oficiul, subordonat politic cancelariei federale, putea supraveghea nestingherit comunicaţiile din străinătate – nu şi pe cele ale cetăţenilor germani şi din spaţiul comunitar al UE. Cel puţin teoretic. Practic, lucrurile nu stau aşa din simplul motiv că în noianul de convorbiri telefonice, mailuri şi alte tipuri de corespondenţă electronică e aproape imposibil să stabileşti identitatea fiecărei persoane în parte.  

Chiar şi numai acest aspect, evident pentru oricine, ar fi trebuit să-i determine pe parlamentarii germani să respingă un astfel de demers scandalos. Deputaţii alianţei conservatoare CDU/CSU şi cei social-democraţi din SPD, formaţiuni aflate deja la vremea aceea la guvernare, au legalizat de fapt o practică până la acel moment ilegală şi necunoscută opiniei publice. Abia în 2013, dezvăluirile privind activităţile NSA, făcute cu ajutorul presei de Edward Snowden, au scos la lumină toate aceste practici ilegale.

Legea fundamentală a Germaniei e valabilă şi-n alte părţi

Serviciul secret american NSA a supravegheat telecomunicaţiile internaţionale cu sprijinul BND – chiar şi de pe tărâm german. O comisie de anchetă parlamentară a încercat să afle dimensiunile acestui control de proporţii şi să depisteze făptaşii. Eforturile mai ales ale Verzilor şi Stângii din opoziţie au fost în zadar. Culmea perfidiei a fost că în final, BND a dobândit chiar licenţa de a urmări masiv şi fără motive serioase orice tip de comunicaţii.

Această decizie terifiantă a deputaţilor germani, care dădea curs unei dorinţe de suflet a cabinetului Merkel, a fost corectată acum de Curtea Constituţională. Aceasta a subliniat că “apărarea drepturilor fundamentale în relație cu puterea de stat germană nu se poate limita la teritoriul statului german”. Cu alte cuvinte, prevederile Constituţiei pot fi invocate de toţi oamenii – indiferent de paşaportul pe care îl deţin, de locul în care trăiesc sau se află în momentul respectiv. Este ceea ce spera să obţină acuzarea – un grup de jurnalişti străini.    

Bundestagul trebuie să-şi asume responsabilităţile democratice

Jurnaliştii în cauză au fost susţinuţi de organizaţia “Reporteri fără frontiere” şi de “Societatea pentru drepturi civice” (GFF) şi li se cuvin acestora laude pentru angajamentul manifestat. Succesul demersului lor reprezintă tocmai în aceste vremuri marcate de criză un important semnal. Pretutindeni, libertatea presei e deja de mai mulţi ani sub presiune – nu doar în state autoritare şi în dictaturi. În UE e de ajuns să aruncăm o privire spre Polonia şi Ungaria. În afara Europei, Australia dă motive de îngrijorare.

Parlamentul german are acum ocazia şi datoria să-şi asume cu mai multă fermitate responsabilitățile democratice, ajustând Legea BND. Până la finele anului 2021, Curtea Constituţională îi lasă Bundestagului răgaz să reformuleze legea – şi anume, în spiritul libertăţii presei şi a drepturilor omului. Supravegherea telecomunicaţiilor va fi, desigur, posibilă şi de acum înainte, însă numai în situaţii şi condiţii speciale. Că altfel nu se poate, e limpede tuturor.

Protecția de teroriști și războaie e posibilă în continuare 

Şi jurnaliştii care au adus în faţa Curţii de la Karlsruhe chestiunea vor să fie protejaţi de terorişti şi războaie. A depista şi contracara acte teroriste este de datoria BND. Serviciul german BND are sarcina de a oferi guvernului federal informaţiile necesare pentru luarea de decizii în chestiuni de securitate internă şi externă.  

Tocmai acest lucru ajută guvernul federal, potrivit verdictului, "să se impună în câmpul de forță al relațiilor internaționale" și să prevină "luarea unor decizii eronate care ar avea urmări grave". 

Curtea Constituțională de la Karlsruhe oferă indicații clare cum trebuie procedat în acest context: și anume, respectând "cerințele legate de protecția datelor" și "principiile elementare ale drepturilor omului." Acestea nu se negociază. Valoarea deosebită a acestui verdict constă în claritatea sa. Criticii ar putea să-l considere nerealist și să amintească de faptul că jurnaliștii care au avut acum câștig de cauză în Germania pot fi supravegheați în continuare, fără nici un fel de restricții, în multe alte țări. 

Cu toate acestea, verdictul e un motiv de bucurie, putem spera că îi va inspira și pe alții. Nu trebuie să-l uităm pe fostul angajat NSA Edward Snowden, nevoit să trăiască în continuare în exil în Rusia – o rușine care ar trebui să le dea de gândit tuturor democrațiilor din lume. Americanul poate fi mândru de sentința din Germania.