Ordinul de tragere al AfD, o provocare voită

În contextul dezbaterii generate de "ordinul de tragere" asupra refugiaţilor, propus de AfD, înspăimântătoare este mai ales forţa tinerei formaţiuni politice. Siguranţa de sine a populiştilor de dreapta din Germania pare a fi bazată pe convingerea că, în ciuda provocatoarelor sale propuneri, nu-şi pierde susţinerea electoratului. Dimpotrivă.

Cel puţin pe fondul evoluţiilor din ultimele luni, aşa s-ar presupune. Întrucât, între timp, reprezentanţii AfD îşi expun constant convingerile extremiste, iar declaraţiile lor sunt prezentate cu indignare în presă. După care conducerea partidului iese la rampă şi susţine că a fost o neînţelegere. Cu toate acestea, conform sondajelor, începând din vara anului 2015, Alternativa pentru Germania câştigă din ce în ce mai mult teren. Pare incredibil, dar AfD a devenit cea mai puternică formaţiune de opoziţie, relevă sondajele anumitor institute pentru cercetarea opiniei publice. Iar în partea de est a Germaniei, deţine aproape 20% din preferinţele electoratului.

Subiecte pentru prima pagină

AfD îşi arată forţa şi în relaţia cu presa. Întrucât proaspetele declaraţii ale reprezentanţilor partidului n-au fost chiar necugetate sau nişte derapaje de moment. Concubinul lui Frauke Petry, şeful AfD Renania de Nord/ Westfalia, Markus Pretzell, a ţinut prima pagină a ziarelor cu propunerea sa privind uzul de arme la graniţă. Iar noua preşedintă a filialei berlineze a partidului, Beatrix von Storch, i-a ţinut isonul. Fără îndoială, Petry şi Beatrix von Storch, n-au vorbit la întâmplare. Au învăţat repede cum funcţionează presa germană, că jurnaliştii pândesc şi preiau fiecare provocare. Or, pentru un partid tânăr, încă nereprezentat în Parlament, important e să rămână în centrul atenţiei, mai ales în perioade electorale ca acum. În câteva săptămâni, în trei landuri federale vor avea loc alegeri, iar AfD vrea să profite.

Desigur, sub aspect juridic, aplicarea unui ordin de tragere la graniţă este posibilă - chiar dacă numai în cazuri extrem de bine definite şi nu împotriva unor persoane neînarmate. Mai mult, legea interzice cu desăvârşire orice formă de violenţă, mai ales armată, faţă de copii. În principiu, AfD n-a fost chiar pe lângă subiect. Iar Petry a vorbit despre folosirea armelor ca despre o soluţie "în ultimă instanţă".

Punct ochit, punct lovit?

În schimb, aceste declaraţii au generat discuţii aprinse pe un teren fertil. Mulţi germani dezaprobă politica guvernului de la Berlin faţă de refugiaţi. Lucrul acesta nu înseamnă că fiecare ar fi de acord cu aplicarea unui ordin de tragere, însă s-ar găsi şi mulţi deschişi faţă de asemenea soluţii în condiţiile în care implicarea altor partide în problema diminuării valului de solicitanţi de azil lipseşte. Iar situaţia ar putea duce la o radicalizare insidioasă.

Când va atinge AfD "limita superioară" în sondajele de opinie? Alternativa pentru Germania devine tot mai stăpână pe sine şi tocmai testează cât de departe poate merge în dezbaterea privind refugiaţii. Fără să-şi dea seama multe instituţii de presă devin ajutoarele acestei formaţiuni de dreapta deşi jurnaliştii urmăresc tocmai contrariul. Probabil cererea privind aplicarea ordinului de tragere la graniţă este numai începutul prezenţei tot mai agresive a AfD. Iar lucrul acesta ar putea scinda şi mai puternic societatea germană.

Că şansele să se întâmple astfel sunt mari o demonstrează ştirile de la sfârşitul săptămânii: aţîţaţi de propaganda lui Putin, germanii de origine rusă au demonstrat, din nou, în mai multe oraşe, împotriva politicii cancelarei Angela Merkel faţă de refugiaţi. Preşedintele Vladimir Putin are impresia că ar putea câştiga ceva din războiul informaţional contra guvernului de la Berlin. Aşa cum şeful Kremlinului a mai procedat şi-n alte ţări, în repetate rânduri, cu intenţia de a le destabiliza pe termen lung.