Politica navelor de război în Marea Azov

Conflictul dintre Moscova și Kiev a atins un nou punct culminant. Conducerea ucraineană a decis aplicarea legii marțiale asupra unor părți largi din teritoriul țării. Motivul a fost acțiunea marinei ruse de a ataca și captura trei nave militare ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute.

Navele ucrainene doreau să ajungă de la Odessa, port la Marea Neagră, în porturile Berdjansk și Mariupol, în Marea Azov, traversând apele strâmtorii Kerci. Rusia le-a oprit făcând uz de forță și a reținut echipajele în Peninsula Crimeea. Mai mulți marinari ucraineni au fost răniți în această operațiune.

Ucraina are dreptate în acest caz

Ucraina are tot dreptul să protesteze față de acțiunea Rusiei. Moscova încalcă astfel dreptul internațional, prevederile dreptului maritim internațional și un acord bilateral ruso-ucrainean privind Marea Azov, acord ce prevede tranzitul liber al navelor celor două țări, inclusiv cele militare. Kremlinul a dovedit încă o dată că nu pune prea mare preț pe acordurile legale obligatorii, ci preferă politica forței. La fel cum a făcut-o la anexarea Crimeei și prin susținerea separatiștilor pro-ruși în regiunea ucraineană Donbas.

Tot pe bună dreptate, Ucraina primește sprijin internațional în această chestiune. Parteneri din Europa, precum Germania, dar și de peste Ocean, ca SAU sau Canada, se poziționează de partea Ucrainei. Agresiunea Rusiei este clară, atât din punct de vedere juridic, cât și politic. Și pentru că nici măcar un singur stat din lumea întreagă nu a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia, alegația Moscovei conform căreia Ucraina ar fi încălcat teritoriul rus nu poate fi luată în serios.

Vor fi limitate drepturile cetățenilor?

Dar de ce instaurează acum președintele ucrainean Petro Poroșenko legea marțială? El vrea să-i mobilizeze pe rezerviști și să consolideze mecanismele de apărare a țării și de securitatea informațiilor. Dar în cazul legii marțiale ar putea fi limitate și drepturi civile, precum cel al libertății de adunare și de expresie. Sau pot fi aplicate anumite măsuri economice obligatorii. Poroșenko a insistat că aceste lucruri nu se vor întâmpla, dar mulți cetățeni ucraineni nu îl cred neapărat. Deoarece solicitarea președintelui de aplicare a legii marțiale, aprobate luni seara de parlamentarii de la Kiev, este formulată vag în numeroase aspecte.

Poroșenko a dorit aplicarea legii marțiale pentru 60 de zile în întreaga țară. Dar după o ședință parlamentară haotică, cu multe modificări, legea marțială se aplică pe doar 30 de zile, în 10 regiuni ale țării din apropierea teritoriului rus sau a teritoriilor controlate de ruși. Nu este deloc clar cum va îmbunătăți această măsură capacitatea de apărare a Ucrainei.

Cei mai mulți deputați de la Kiev au considerat că solicitarea șefului statului este exagerată. Pe 31 martie 2019 au loc în Ucraina alegeri prezidențiale. Campania electorală este prevăzută să înceapă la sfârșitul lunii decembrie, adică în 30 de zile. Dacă legea marțială ar fi fost aplicată pentru o perioadă mai lungă, alegerile nu ar mai fi fost posibile, pentru că democrația este practic suspendată pe durata aplicării legii marțiale.

Legea marțială, ca manevră electorală?

Președintele a admis totuşi că opoziția Parlamentului a fost prea puternică. Șeful statului are în prezent o poziție slăbită. Majoritatea cetățenilor nu apreciază munca depusă de Poroșenko. La cinci ani de la protestele pro-europene și anti-corupție de pe Maidan, proteste în care au fost implicate toate grupele sociale din Ucraina, reformarea politică a țării stagnează.

Nu e deci de mirare că mulți ucraineni se tem de legea marțială. Războiul din estul Ucrainei, purtat împotriva rebelilor sepraratiști, sprijiniți de Moscova, s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morți. Dar, cu privire la acest conflict, conducerea ucraineană a vorbit ani la rând doar de o operațiune anti-teroristă.

Acum se aplică însă legea marțială, doar pentru că nave ale marinei ucrainene au fost reținute de Rusia în strâmtoarea Kerci. Să fie o manevră electorală a unui președinte aflat cu spatele la zid? Neîncrederea există, mai ales atât de aproape de alegerile prezidențiale. Populația ucraineană nu vrea să-și piardă libertățile democratice iar partenerii occidentali cer demult măsuri de stingere a conflictului și nu apreciază escaladarea tensiunilor. În tot acest timp, Moscova continuă să se bazeze pe diplomația navelor de război, cu care pedepsește mai departe Kievul.