România, într-o buclă politică fără sfârșit?

Trei luni și o zi. Mult prea puțin pentru un executiv pentru a avea timp să aplice reforme într-o țară care, după 30 de ani de la revoluția anti-comunistă și 13 de la aderarea la UE, încă suferă de pe urma corupției și a statului de drept precar. Mult prea mult însă pentru un guvern care de la bun început s-a angajat pentru alegeri anticipate, pentru a lămuri relațiile de putere pe scena politică românească și pentru a nu mai depinde de mila opoziției socialiste. Acum, acest guvern a fost demis.

Premierul Ludovic Orban, șef al Partidului Național Liberal (PNL), a avut după preluarea funcției, la începutul lui noiembrie anul trecut, cele mai bune premise pentru a organiza alegeri anticipate. Susținerea în acest sens din partea președintelui liberal-conservator Klaus Iohannis îi era asigurată, societatea civilă se săturase și ea deja demult de sistemul politic falimentar lăsat în urmă în toată țara de formațiunea socialistă PSD și de camarila ei. Dar această ocazie a fost pur și simplu ratată.

Vin alegerile anticipate?

Acum, Iohannis și candidatul său preferat pentru șefia guvernului, Orban cel răsturnat de legislativ, trebuie să intre în jocuri complicate pentru a evita să cadă iar în mâinile unei majorități conjuncturale din Parlament. Premisele arată însă mult mai prost decât în urmă cu trei luni: PSD s-a pus iar pe picioare, se pare, după dezastrul din jurul fostului lider Liviu Dragnea și încearcă să pună bețe în roate PNL. Cu oarecare succes.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi declanșate atunci când Parlamentul respinge în interval de 60 de zile două propuneri de premier venite de la șeful statului. Președintele Iohannis a anunțat deja că-l însărcinează din nou tot pe șeful PNL Orban cu formarea unui nou guvern. Nu se știe acum dacă PSD îl va mai respinge o dată la fel de hotărât pe Orban, după ce a mazilit primul său cabinet. Pentru că, în caz de anticipate, numeroși deputați riscă să-și piardă privilegiul de a beneficia de pensii speciale, dacă părăsesc prea repede Parlamentul. Iar alegerile parlamentare normale ar urma să aibă loc oricum în noiembrie - cine vrea să renunțe voluntar la avantajele sale pentru doar câteva luni? Așa că, nu este exclus un nou guvern minoritar Orban, fiind evitat astfel spectrul anticipatelor.

Situația nu ar putea fi mai complicată: liberalii au anunțat că vor vota în Parlament împotriva propriului guvern pentru a provoca alegeri anticipate. Este de înțeles atitudinea lor: PNL conduce încă în toate sondajele de opinie cu aproximativ 45% din opțiunile de vot, PSD abia dacă ajunge la 20%. Lucrurile se pot însă repede schimba, dacă va fi învestit un nou executiv Orban care să guverneze până în noiembrie. Pe agendă se află reforme drastice, care ar putea da peste cap toate prognozele electorale actuale.

Dispută pe marginea alegerilor locale

Un alt element de dispută sunt alegerile locale din iunie. Încă este valabilă vechea lege electorală, potrivit căreia primarii se aleg într-un singur tur de scrutin: cine primește cele mai multe voturi, este ales. Astfel, PSD are șanse mari să-și păstreze supremația la nivel local. PNL vrea însă să introducă, la cererea societății civile, desfășurarea localelor în două tururi de scrutin - acesta a fost de fapt motivul votului de neîncredere din Parlament, care a dus la căderea guvernului. Cum se va sfârși această dispută urmează să decidă probabil Curtea Constituțională. Dar și în acest caz PSD are probabil cărțile mai bune.

Realitatea este că și partidele mai mici încearcă mai degrabă să strângă rândurile cu PSD și să lase PNL să pedaleze în gol. Nici de la noua formațiune pro-europeană USR-PLUS, a treia forță politică a țării, cu 15% din opțiunile de vot, nu vine din păcate o soluție sustenabilă la actuala criză politică de durată din România. Arată mai degrabă ca o buclă politică fără sfârșit și nu ca o șansă adevărată pentru un nou început.