Securitatea datelor rămâne un vis

Exemplul clasic este o parolă furată. Cu ajutorul ei contul bancar al victimei poate fi rapid golit şi se poate face rău şi altora. Periodic apar relatări despre milioane de indentităţi furate la actori globali ai internetului cum ar fi Google sau Facebook. Oamenii sunt mereu revoltaţi când aud de asemenea abuzuri dar aparent nu trag învăţăminte de pe urma lor. De partea cealaltă, chiar dacă administratorii platformelor vinovate promit că se îndreaptă, următorul scandal nu este decât o chestiune de timp.

Cei mai mulţi useri folosesc în continuare internetul fără nicio grijă, lăsând după fiecare colţ virtual al reţelei globale informaţii despre ei înşişi. Astfel, zi de zi ei îşi aduc contribuţia foarte personală la alcătuirea unui profil de mişcare complet al propriei persoane. Serviciilor de securitate pe de-o parte şi economiei bazate pe reclamă pe de alta li se livrează astfel totul pe tavă. Mulţi, probabil marea majoritate, nu au nicio problemă cu asta, conform dictonului: "Doar nu am nimic de ascuns."

Contul dvs. se poate goli foarte rapid

Cine vorbeşte aşa nu se gândeşte probabil deloc nici la ce s-ar putea întâmpla cu datele sale biometrice, cum ar fi amprentele digitale sau imaginile digitale ale irisului. Un reportaj TV difuzat zilele acestea a demonstrat cât de uşor pot fi manipulate şi folosite în scopuri criminale aceste semne de identitate despre care s-a afirmat că sunt absolut sigure. Specialişti IT au demonstrat în faţa camerelor tv cum se pot face copii ale amprentelor digitale cu ajutorul banalului aracet, pornind fără probleme aparate smartphone blocate.

La fel de simplu se pot manipula şi imaginile digitale ale irisului ocular. Cu paşapoarte manipulate corespunzător se poate trece prin orice filtru de securitate aeroportuar. Iar clientela interesată ştie de unde se pot procura cele necesare falsificării: din darknet, camera obscură a internetului, un tărâm greu de decriptat inclusiv pentru serviciile secrete. Acesta este terenul de joacă al dealerilor de tot felul, care probabil se folosesc inclusiv de identitatea dvs, fără să vă daţi seama. Sau vă daţi seama abia când contul bancar vi se goleşte brusc şi inexplicabil sau când poliţia vă bănuieşte că aţi comis un delict pe care altă persoană l-a comis în numele dvs.

Statul nu este un exemplu de urmat

Practic toţi oamenii riscă să devină victimele unui furt de identitate. În era digitală toţi lasă urme în internet. Nimeni nu poate evita asta, fiindcă numeroase afaceri nu mai pot fi perfectate decât online sau fiindcă statul cere obligatoriu să-i fie predate date biometrice. Cel mai bun exemplu este paşaportul. Amprentele digitale culese în vederea eliberării documentului cu un aparat laser ajung - este aproape incredibil! - în computer fără a codificate. Faptul a fost confirmat de un angajat al firmei care a furnizat aparatele laser în reportajul tv intitulat "Paşapoarte pentru criminali - comerţ cu date biometrice în dark web". Ministerul de Interne german a calificat această procedură de culegere a datelor biometrice drept "relativ sigură". Dar se poate la fel de bine afirma că este una scandaloasă, fiindcă statul încă nu a eliminat carenţele de securitate existente în sistem, deşi sunt cunoscute de câţiva ani. Evident, guvernul consideră că riscul este minor şi poate fi asumat. Dar nici nu vrem să ne gândim care ar fi reacţiile dacă un terorist ar profita de pe urma acestor neglijenţe.

Mai puţine date înseamnă mai puţin risc

În loc să tot înăsprească legile în lupta contra terorismului şi să extindă supravegherea în viaţa publică şi privată, cei care poartă răspunderea politică ar trebui mai întâi să-şi facă temele digitale. Ceva asemănător este valabil şi pentru imensa majoritate a cetăţenilor, care sunt simultan şi consumatori. Ei ar trebui să facă în aşa fel încât statul şi economia să ajungă cât mai greu în posesia datelor lor. Astfel s-ar proteja singuri şi ar reduce riscul de a li se manipula datele, fiindcă ar fi mai puţine informaţii pe piaţă. Ia gândiţi-vă un pic la asta!