S-a încheiat Conferinţa Mondială anti-SIDA
27 iulie 2018Mesajul Conferinţei Mondiale de Combatere a Maladiei SIDA desfăşurate la Amsterdam este clar: lupta împotriva SIDA depinde de voinţa politică. Cine stânjeneşte prevenţiunea şi campaniile de informare, cine invocă valori familiale, dar lasă de izbelişte soţii infectate cu HIV şi copiii acestora, cine îi marginalizează pe dependenţii de droguri şi face din homosexuali ţapi ispăşitori blochează progresarea luptei împotriva maladiei imuno-deficitare şi se face vinovat.
Progresele în lupta contra virusului HIV sunt uriaşe. Ele demonstrează că o persoană infectată poate duce o viaţă demnă. Demonstrează de asemenea că extinderea epidemiei a încetinit, graţie campaniilor de informare, a progresului medical, a solidarităţii globale şi a unei politici sanitare responsabile. Demonstrează de asemenea că spaima de moarte bate în retragere şi SIDA devine o boală cronică. Inclusiv în ţări mai sărace.
Botswana, un exemplu
Lupta împotriva maladiei SIDA este o grandioasă poveste de succes. Iată cifrele: în 2017 au fost înregistraţi la nivel mondial 37 de milioane de oameni infectaţi cu virusul HIV, care au fost trataţi cu medicaţie specifică. Patru milioane dintre aceştia trăiesc în Africa de Sud, ţara cu cel mai amplu program de combatere a maladiei. Tot în 2017 numărul celor ucişi de această maladie a scăzut pentru prima dată de la intrarea în noul mileniu la sub un milion.
Foarte clar este succesul luptei contra SIDA în Botswana, unde trăiesc 17 la sută din bolnavii înregistraţi la nivel global. În intervalul 2010-2017 procentajul celor trataţi acolo cu medicamente antiretrovirale a crescut de la 50 la sută la 84 la sută. Iar numărul celor răpuşi de boală a scăzut de la 18.000 (în 2003) la 4000 (în 2017).
Tendinţă negativă în Rusia
Dar evoluţia nu este la fel de îmbucurătoare şi în Europa de Est şi Asia Centrală. Acolo progresele înregistrate deja sunt ameninţate de o fatală combinaţie de ignoranţă, convingeri religioase, tradiţii, tabuizare, discriminare şi iresponsabilitate politică.
Deosebit de negativă este situaţia din Rusia. Potrivit datelor furnizate de UNAIDS, acolo trăiesc aproximativ un milion de oameni infectaţi cu virusul HIV. Numărul celor nou infectaţi a crescut de la 50.000 de persoane în 2004 la 100.000 anul trecut. Numai 360.000 de bolnavi au acces la o terapie anti-SIDA.
Evoluţiile din Rusia sunt cauzate între altele de ignorarea unor standarde internaţionale de combatere a maladiei, elaborate cu mult efort. În țara unde lideri religioşi înfierează boala ca pe o "pedeapsă divină" şi politicieni naţionalişti pretind că "apără familia", mor femei infectate cu HIV de soţii lor. Iar copiii vin pe lume purtând virusul mortal, deşi medicina poate între timp să împiedice contaminarea.
Apocalipsa a putut fi evitată
Unde viaţa unui om nu are valoare prea mare, nici tratarea bolnavilor de SIDA nu este o temă majoră. De ce să investeşti în sisteme de sănătate publică, dacă SIDA este în continuare percepută drept "epidemie a homosexualilor"? De ce să organizezi campanii de informare şi prevenire în şcoli şi să colectezi fonduri, dacă bolnavii sunt ei singuri de vină că s-au îmbolnăvit?
În privinţa SIDA a sosit momentul adevărului. Felul în care este tratată maladia demonstrează nu doar gradul de competenţă şi umanitate a conducătorilor politici şi religioşi. Ea demonstrează chipul uman - sau inuman - al unei întregi societăţi.