Un cocteil otrăvitor pentru economia globală
11 octombrie 2018
Dacă am fi superstiţioşi, am putea să remarcăm că insula indoneziană Bali s-a cutremurat la propriu, chiar în marja conferinţei anuale a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, unde se reunesc 20.000 de oameni, pentru a discuta despre situaţia pieţelor internaţionale.
Din fericire, nimani n-a păţit nimic în urma cutremurului. În schimb, niciun analist nu se prea mai îndoieşte că economia globală s-ar putea cutremura la rândul ei, ameninţată fiind de o mixtură periculoasă, care a stat la plămădit în ultimele luni.
Simultan cu mişcarea telurică din Indonezia a reizbucnit şi vulcanul de la Washington. "Cred că Fed (sistemul american de bănci centrale) a înnebunit", a afirmat preşedintele american Donald Trump.
Chiar dacă se află în mijlocul unei bătălii electorale, spusele sale nu sunt acceptabile. Există suficiente raţiuni pentru care băncilor centrale ar trebui să li se permită să acţioneze independent. Guvernele şi preşedinţii ar proceda înţelept dacă nu s-ar amesteca în politica monetară.
Donald Trump este deranjat de hotărârea Fed de a majora dobânzile, dar protectorii dolarului nu au luat această decizie pentru că aşa li s-a năzărit şi nici pentru a-l supăra pe preşedinte. Ei analizează la rece indicatorii economici şi constată că economia americană riscă să se supraîncălzească. De aceea a ridicat Fed dobânzile.
Suficientă această lecţie de politică monetară, pe repede înainte, pentru Mr. President. Că declaraţiile lui Trump aruncă în aer bursele este doar parţial adevărat, economia globală fiind pândită de mai multe ameninţări.
Avem diferendul comercial între giganţii economici Statele Unite şi China. Crize economice în ţări emergente importante, precum Argentina, Brazilia şi Turcia. Criza din Pakistan, care ar putea trage după ea şi alte ţări asiatice. Muntele imens de datorii pe care stă lumea (182.000 miliarde de dolari - îşi poate imagina cineva cât de mult înseamnă?). Situaţia tulbure a Brexitului şi nivelul mare al datoriilor Italiei, a treia economie ca mărime din zona euro.
Îndemn la calm, deocamdată
Este cu siguranţă prematur să prevestim sfârşitul lumii. Încă există suficienţi factori stabilizatori. Economia robustă a Statelor Unite este unul dintre ei. De asemenea, economiile din zona euro nu sunt ameninţate momentan de contaminarea cu virusul crizei.
Cu toate acestea, trebuie analizate serios riscurile: economia americană duduie graţie mai multor acţiuni stimulative, precum cadourile fiscale şi taxele vamale. Aceste lucruri determină, pe de-o parte, creşterea nivelului deja enorm al datoriilor americane.
Pe de altă parte, este de aşteptat ca cifrele să se răzbune pe economia americană odată cu intrarea în vigoare a contramăsurilor luate de partenerii comerciali (îi numimi astfel, deşi termenul "parteneri" nu prea mai este actual).
Datoriile preocupă în mod deosebit şi multe ţări emergente sau în curs de dezvoltare. Argentina, de pildă, nu a depăşit niciodată cu adevărat marea criză din 2001, dar a reuşit, cum, necum, să nu clacheze.
Însă investitorii îşi duc mai nou banii în SUA, pentru că primesc mai mult de pe urma lor, iar acest lucru aduce criza mai aproape, cu urmări ştiute: creşteri de preţuri, programe de austeritate, pierderi de locuri de muncă. Un cerc vicios.
La fel se prezintă şi Turcia. Modelul economic de succes creat de Recep Tayyip Erdogan acum 15 ani, la acea vreme premierul ţării, este acum destructurat personal de el însuşi, ajuns un preşedinte autocrat.
Cercul vicios format din programe de austeritate şi pierderea locurilor de muncă
Şi ţările în curs de dezvoltare suferă.
Pakistanul, de pildă, care s-a implicat peste măsură în proiectul gigantic al prosperilor chinezi vizând Drumul Mătăsii şi care a ajuns să implore FMI să-i acorde un împrumut de câteva miliarde de euro.
Un cerc vicios, format din programe de austeritate şi pierderea locurilor de muncă.
Primul mini-crash al anului a avut loc chiar în februarie, când au picat pieţele. După câteva zile, situaţia a revenit la normal, înregistrându-se din nou tendinţe pozitive.
La fel s-ar putea întâmpla şi acum. Dacă cifrele trimestriale ale marilor companii americane sunt cât de cât satisfăcătoare, acest lucru va ajuta la calmarea lucrurilor.
La fel şi o posibilă reușită în negocierile privind Brexitul, săptămâna viitoare.
Dar dacă tot mai multe țări se vor afla în situații de criză, mai devreme sau mai târziu lucrurile pot lua o turnură periculoasă. Inclusiv pentru economia germană, axată puternic pe exporturi. Situaţia rămâne interesantă.