Un comis-voiajor periculos

Primul turneu în străinătate al preşedintelui american Trump a vizat să dovedească compatibilitatea sloganului său electoral "America First" cu exercitarea de către SUA a rolului de superputere mondială. Coregrafia turneului a fost concepută iscusit, călătoria fiind pregătită timp de mai multe săptămâni. De la Riad, Trump a mers direct la Ierusalim, o premieră în vizitele externe ale şefilor de la Casa Albă. Din Ţara Sfântă, preşedintele Americii a ajuns la Vatican, pentru a finaliza totul între prieteni şi parteneri, la Bruxelles şi Taormina. 

A fost o călătorie care i-a dat ocazia preşedintelui american să strălucească pe scena internaţională - ca un om de stat care inspiră şi este respectat peste tot în lume. Dar care urmăreşte un ţel major: impunerea şi apărarea intereselor americane. Acesta a fost cel puţin firul narativ al turneului. Consilierii lui Trump pentru relaţia cu presa s-au întrecut în superlative în descrierea succeselor acestei călătorii. 

Fotografii frumoase, dar fără substanţă

Realitatea amară este însă că, în spatele fotografiilor frumoase şi anunţurilor grandioase, se află foarte puţin conţinut. Casa Albă nu a furnizat încă detaliile substanţiale ale promisiunilor şi iniţiativelor şefului statului. Cum se intenţionează a fi aplicată rezoluţia de la Riad de blocare a surselor de finanţare pentru extremiştii islamişti şi susţinătorii lor? Ce plan concret pentru pacea din Orientul Apropiat există?

Şi mai rău: turneul a demonstrat cât de mult se bazează Trump pe o politică externă tranzacţională. O politică bazată pe conflicte de interese, cu renegocieri continue ale poziţiilor. Urmările pot fi periculoase: pentru a-i convinge pe liderii ţărilor musulmane să i se alăture în coaliţia împotriva extremismului, Trump le-a dat acestora practic mână liberă să-şi guverneze ţările după bunul lor plac. Drepturile omului, drepturile femeilor, întărirea societăţii civile nu mai joacă niciun rol.

Un joc cu focul periculos

Pentru a puncta în Arabia Saudită şi Israel, Trump a atacat repetat în vizitele sale Iranul. Dar ameninţările sale nu înseamnă deloc că SUA vor renunţa la acordul nuclear cu Teheranul, la care au aderat numeroase ţări partenere ale Americii. Retorica agresivă a lui Trump ar putea însă accentua violenţele dintre şiiţi şi suniţi în regiune. Preşedintele american se joacă cu focul şi nu se sinchiseşte de consecinţe.

Iar partenerii Americii din Europa au privit neajutoraţi şi consternaţi la acest spectacol. Au eşuat încercările lor de a-l convinge pe Trump în discuţiile personale cu privire la respectarea valorilor comune şi a iniţiativelor demarate cu predecesorul său Obama. La Bruxelles, noul preşedinte american i-a ofensat pe mai mulţi parteneri din NATO cu criticile sale nepoliticoase în privinţa cheltuielilor cu Apărarea. Şi asta în timpul unei ceremonii festive, în care Alianţa îşi sărbătorea orientarea spre viitor.

Coaliţii ad-hoc contra vechilor alianţe

Iar Trump a subminat de fapt şi discuţiile comune de la summitul G7 din Taormina, rămânând total inflexibil în anumite chestiuni majore. Ceea ce arată tragismul şi pericolul preşedinţiei sale: "America First" ar putea însemna crearea de noi coaliţii ad-hoc, în detrimentul parteneriatelor tradiţionale vechi de decenii. Credibilitatea Americii este în joc. Cu asta rămânem după primul turneu major al lui Trump în străinătate.

Autoare: Alexandra von Nahmen