Vestea bună câştigă

Niciodată nu au părut mai numeroase decât astăzi veştile proaste. Dacă nu ar exista cu vârf şi îndesat ar trebui inventate. Războaie, boli, foamete, catastrofe naturale. Oare omenirea nu s-ar descurca şi fără veşti proaste? Catastrofa zilnică este o povară. Ea demonstrează cât de fragilă este lumea în care trăim. Cât de fragil este fiecare om şi omenirea în general. Şi cât de importante sunt empatia şi solidaritatea. Fiindcă oamenii nu pot provoca doar catastrofe. Ei le pot şi evita, rezolva şi depăşi. 

Pacea, uşor de ignorat

În octombrie 2018, de exemplu, premierul etiopian Abiy Ahmed şi preşedintele Eritreei, Isaias Afwerki, au semnat după 30 de ani de război un acord de pace. Un acord istoric care a pus capăt deceniilor de vărsare de sânge şi care permite entuziasmul unui nou început.

Şi în Peninsula Coreeană a început o precaută reconciliere. În 2018 au avut loc trei reuniuni la vârf între Coreea de Nord şi Coreea de Sud. Din zona comună de securitate Panmunjom urmează a fi retraşi toţi militarii şi toate armele, iar în acest an, liderul nord-coreean Kim Jong-Un intenţionează pentru prima dată să viziteze Coreea de Sud. 

Fragile şi rezistente 

Aceste veşti bune sunt plante fragile care necesită îngrijire şi atenţie specială. În epoca fake news, a tiradelor pline de ură şi a defăimărilor de tot felul ameninţă să se scufunde în avalanşa veştilor catastrofale cotidiene. 

De exemplu, în haosul general provocat de Brexit aproape că s-a ignorat că Grecia a părăsit umbrela UE de salvare după opt ani, fiind a treia ţară UE care a reuşit performanţa, după Irlanda şi Portugalia. Şi milioanele de oameni care au ieşit în stradă în Ungaria, Polonia şi România, pentru a demonstra în favoarea democraţiei şi împotriva corupţiei ar fi meritat mai multă atenţie. În schimb, s-a relatat pe toate canalele despre lehamitea de democraţie şi creşterea populismului de dreapta

"Vom reuşi"

Dar veştile bune sunt rezistente. Ele modifică lumea pe termen lung. Nu dispar in nirvana digitală cum dispar mesajele pe Twitter ale preşedintelui Trump, ale noului preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro sau ale preşedintei grupului parlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel.

Un alt exemplu: energia din surse regenerabile. Indiferent dacă SUA se vor retrage sau nu din acordul de protecţie a climei, procentajul energiei regenerative la producerea curentului electric este în creştere la nivel global. Potrivit Agenţiei Intrernaţionale a Energiei (IEA), curentul produs ecologic a crescut în lume la 25 la sută. În Germania a ajuns chiar la 38 la sută.

Şi integrarea refugiaţilor avansează, deşi se invocă zilnic aşa-numita criză a refugiaţilor. Preşedintele patronatului, Ingo Kramer, a declarat de curând că şefa executivului, Angela Merkel, a avut dreptate când a spus "vom reuşi". Din cei aproximativ un milion de oameni care au sosit în 2015 în Germania, mai bine de 400.000 au un contract de muncă sau de formare profesională.

Aceste poveşti de succes demonstrează că oamenii sunt capabili să gestioneze crizele, să învingă bolile, să predea armele, să apere viaţa, să diminueze sărăcia, să genereze prosperitate şi să protejeze mediul. Ei sunt un triumf al raţiunii umane şi a empatiei în faţa tiradelor pline de ură şi a teoriilor conspiraţioniste.

Pentru majoritate un an bun 

Chiar dacă ar putea suna ciudat în contextul numeroaselor războaie şi conflicte, 2018 a fost un an bun pentru majoritatea populaţiei lumii. O privire aruncată în statisticile Băncii Mondiale şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că sărăcia este în scădere la nivel global şi tot mai multe goospodării (90%) sunt conectate la reţeaua de curent electric. De asemenea maladiile, cum ar fi malaria sau tuberculoza, se restrâng drastic, la fel şi mortalitatea în rândul mamelor şi copiilor. 

Aceste progrese nu au apărut prin intermediul unor mesaje nocturne pe Twitter sau a demonstraţiilor autodeclaraţilor protectori ai Occidentului ci în urma nenumăratelor iniţiative ale unor oameni care cred în schimbare şi ajută pas cu pas la aplicarea ei. 

Acestea demonstrează că veştile bune nu au fost niciodată mai valoroase decât azi. Fiindcă fără ele pierdem credinţa într-o lume mai bună şi motivaţia de a ne implica pentru drepturile omului şi pentru pace. 

Veştile bune supravieţuiesc catastrofelor mari şi mici, care bântuie zilnic reţelele digitale şi canalele de televiziune. Vestea cea bună în debutul noului an este următoarea: Şi în 2019 nu se va schimba nimic în această privinţă. La mulţi ani!