Viraj spre dreapta în Cehia?

"Cutremur", "uragan", "tsunami": După alegerile parlamentare din Cehia, presa n-a contenit să recurgă la avertismente sumbre anticipând o adevărată catastrofă. Pentru că într-una dintre cele mai consolidate democrații, istoric vorbind, din centrul și sud-estul Europei, 60 la sută din electorat a votat partide anti-sistem și anti-establishment, mai ales în condițiile unei economii prospere. Aceasta dă cu atât mai mult de gândit, cu cât e vorba de un stat al UE.

În capitalele europene se vorbește de încă o țară răsăriteană care alunecă spre dreapta și de o altă țară a UE care urmează exemplul Ungariei și Poloniei. Dar, în pofida temerilor generate de rezultatul scrutinului de vineri și sâmbătă, se impun unele diferențieri. Titluri de genul "viraj spre dreapta și euroscepticism în est" culpabilizează întreaga regiune, fără a explica mare lucru.

Nu e extremism obtuz de dreapta

Electoratul ceh anti-sistem nu este în marea sa majoritate extremist obtuz de dreapta, ci s-a săturat pur și simplu de aroganța elitei politice. Reforme importante în domenii cum ar fi protecția socială, sănătate și educație stagnează de ani buni, la nivel regional clientelismul și nepotismul sunt larg răspândite, iar o parte a populației se teme că va junge perdantul procesului de modernizare.

În plus președintele țării, Miloš Zeman, a otrăvit în ultimii ani climatul general prin afirmații disprețuitoare la adresa Uniunii Europene, a refugiaților sau cu privire la valorile umaniste și democrația liberală.

Și întemeietorul formațiunii ANO, miliardarul Andrej Babiš, are, în parte, un discurs similar. Cele mai multe voturi le-a obținut, însă, prin promisiunea de a face "curățenie" în Cehia și de a înlătura elita coruptă.

Faptul nu este lipsit de o doză de ironie, dat fiind că Babiš a făcut parte dintotdeauna din establishment și i se reproșează îmbogățirea prin evaziune fiscală și încasare frauduloasă de subvenții.

Spre deosebire de politicieni precum Viktor Orbán sau Jarosław Kaczyński, Babiš nu este naționalist, nu e șovin și nici nu împărtășește o viziune profund antidemocratică în ce privește Cehia. El se încadrează mai degrabă în categoria oligarhilor ambițioși și plini de ei, care cred că stilul lor autoritar de a conduce poate face bine și țării. Dar tocmai acest autoritarism îl face pe Babiš atât de periculos.

Establishment-ul ar trebui să fie alarmat

Dar în ce măsură va determina viitorul Cehiei, e deocamdată neclar. Nu numai că formarea guvernului se anunță dificilă, fiindcă mai nimeni nu vrea să se coalizeze cu ANO. Dar Babiš a înlăturat în ultimii ani o sumedenie de capete luminate din partid, de care ar avea acum nevoie pentru a transpune în viață promisiunile sale electorale aparent atrăgătoare, de creșterea economiei și a eficienței guvernamentale. Nici nu va mai putea, în calitate de premier, să facă opoziție, așa cum s-a întâmplat în perioada în care a fost ministru de Finanțe, din 2014 și până în mai anul curent. Încrederea de care se bucură în prezent s-ar putea, așadar, eroda.

Și ar mai fi un aspect: Babiš nu propune un proiect fundamental anti-UE. Singura asemănare cu Grupul de la Visegrád (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) este respingerea politicii UE față de refugiați. De aceea, victoria ANO nu înseamnă o întărire a Grupului de la Visegrád, care e tot mai eterogen în ultima perioadă.

Cu toate acestea, establishment-ul din Cehia, dar și din afară, are toate motivele să fie extrem de alarmat. Dacă elitele tradiționale nu vor să fie măturate de la putere într-o zi de forțe obscure anti-sistem, ele ar trebui să se hotărască ferm și cu onestitate pentru un stil democratic de guvernare transparent, responsabil, sustenabil și autentic. Doar astfel vor reuși să-i convingă pe oameni.

Keno Verseck/maw