Comisia Europeană: presa este la risc în România

Libertatea de exprimare în presa din România a atins un grad foarte ridicat de risc, categorie din care mai fac parte Ungaria, Polonia sau Malta. Constatarea apare în raportul intermediar al Comisiei Europene dedicat statului de drept din România, care atrage atenția autorităților de la București să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează independența instituțiilor din sistem.

Documentul de lucru al oficialilor de la Bruxelles apare în ziua în care Curtea Constituțională a apreciat că textul normativului care reglementează instituția avertizorului de integritate este - în forma adoptată de actuala majoritate parlamentară - conformă cu prevederile legii fundamentale. Aceasta, deși organizații neguvernamentale au atras atenția că textul legislativ îngrădește protecția persoanelor dispuse să dezvăluie actele de corupție din instituțiile publice iar Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a avertizat că legea, care urmează să ajungă la președintele Klaus Iohannis spre promulgare, afectează statul de drept într-o măsură în care există riscul ca România să piardă accesul la finanțări europene. Raportul chiar face referire la protecție inadecvată a avertizorilor de integritate. Întrebat, săptămâna trecută, într-o conferință de presă, președintele Iohannis a refuzat să comenteze, pe motiv că, la data respectivă „această situație este una, cum se spune în evoluție, parcursul legii nu s-a terminat (...) Cunosc foarte bine ce s-a vehiculat în spațiul public. Am o opinie despre aceste lucruri (...) Pentru mine este foarte important ca această lege, care transpune o directivă europeană, să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci și în spiritul ei și să avem o situație cu care realmente putem să ne ajutăm în continuare (...) Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”.

În privința presei, Comisia Europeană constată că o practică uzuală și netransparentă a plăților făcute de partide către media tradițională sau social media, fără să existe o evidență a modului în care acești bani, proveniți din subvențiile publice primite de formațiunile politice, sunt cheltuiți. Recent, președintele PSD Marcel Ciolacu a fost vizibil iritat când, într-o conferință de presă, a fost întrebat de un reporter de la Europa Liberă să nominalizeze un site la care partidul a cumpărat spațiu de publicitate politică. „Eu sunt președintele, nu eu genstionez, avem consultanți care fac acest lucru, nu eu fac contracte directe”, a comentat Ciolacu. PSD ar fi plătit în ultimul an și jumătate peste 60 de milioane de lei pentru propaganda politică, conform site-ului Europa Liberă.

Raportul Comisiei Europene, care are titlu de document intermediar, amintește și de cazurile de hărțuire sau de violență fizică la adresa jurnaliștilor. Printre cei care au generat actele de violență au fost și susținători ai fostului premier Florin Cîțu dar și ai actualului șef al Guvernului, Nicolae Ciucă. În acest din urmă caz este vorba despre celebrul așa-numit „kompromat” de intimidare a Emiliei Șercan, care a publicat dezvăluiri despre suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a premierului Ciucă. Aici, cele două domenii sensibile evocate în raportul european se intersectează: pe lângă hărțuirea jurnalistei avem de-a face și cu o argumentare politică a unei decizii judecătorești (anularea unor sesizări juridice cu motivare „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului și de a nu se genera un impact major la nivelul credibilității electoratului și partidului din care face parte respectivul premier”).

Comisia Europeană recomandă și introducerea de reguli clare în privința activității de lobby, verificarea provocărilor operaționale cu care se confruntă parchetul anticorupție DNA, consultări publice serioase în procesul legislativ dar și reforma regimului disciplinar al magistraților, cu respectarea standardelor europene și a opiniilor Comisiei de la Veneția.

La sfârșitul lunii trecute, în timpul vizitei la București a vicepreședintei Vera Jurova, responsabilă în Comisia Europeană cu justiția, s-a vehiculat ipoteza unei posibile încetări a Mecanismului de Cooperare și Verificare, în această toamnă, dacă legile justiției vor fi adoptate până în septembrie. „MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, se menționează în raportul publicat astăzi.