Confruntarea cu trecutul comunist: De la Leipzig la Moscova

Oraşul Leipzig îşi aminteşte în aceste zile de "demonstraţiile de luni" din 1989, care au iniţiat înlăturarea paşnică a regimului comunist din fosta Germanie de est. Cu această ocazie, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, şi-a exprimat respectul faţă de protestatarii curajoşi din 1989:

"Ziua de 9 octombrie marchează la Leipzig o revoluţie paşnică, reprezentând momentul decisiv în care istoria a demonstrat că spiritul civic curajos reuşeşte să schimbe o societate, o ţară şi chiar un sistem întreg."

La această înlăturare paşnică a regimului totalitar din fosta RDG au contribuit şi mişcările de democratizare din alte state esteuropene, a mai subliniat ministrul german de externe. Această declaraţie i-a bucurat pe istoricii din Polonia, Ungaria şi Rusia prezenţi la ceremonie, care au participat cu această ocazie la un simpozion dedicat trecutului totalitar alături de colegii germani.

Printre altele, un profesor de istorie din Polonia a deplâns că cetăţenii germani nu sunt prea informaţi în legătură cu aceste mişcări de democratizare. În ceea ce priveşte însă confruntarea cu trecutul totalitar în mediul academic, Republica Federală oferă oportunităţi de studiu la care ruşii nici nu ar îndrăzni să viseze, a precizat profesorul Alexander Vatlin de la Universitatea Lomonosov din Moscova:

"Pentru cei interesaţi de trecut, este mult mai uşor să ajungă la arhivele fostei RDG decât la cele sovietice. Toate documentele înalte ale statului din perioada sovietică au fost strict secrete, şi nu sunt puse la dispoziţie de către autorităţi în mod automat, din moment ce fiecare document în parte trebuie cercetat întâi de instituţia respectivă. Este vorba de milioane şi milioane de dosare, astfel încât toată procedura ar dura, cel puţin teoretic, timp de secole."

Studenţii ruşi regretă căderea imperiului sovietic

Alexander Vatlin este profesor de istorie la Moscova şi expert în istoria fostei Germanii de est. Dincolo de problemele birocratice, a remarcat şi o altă diferenţă importantă în abordarea trecutului totalitar:

"Este greu să compari cele două moduri de abordare. Felul cum se confruntă germanii cu istoria fostei RDG şi condamnarea oficială a sistemului totalitar, ar fi de neimaginat la noi. În Rusia, trecutul sovietic este privit, în general, ca sinonim al istoriei noastre, şi când le vorbesc studenţilor mei despre aceste aspecte, majoritatea se arată fascinaţi de marimea imperiului sovietic, de faptul că am fost o putere mondială, că am ajuns primii în spaţiul cosmic şi aşa mai departe... Iar regretele acestor tineri legate de căderea marelui imperiu reprezintă un obstacol în vederea formării unei conştiinţe democratice", a explicat profesorul Vatlin.

Potrivit unor sondaje recente, peste 50 la sută dintre cetăţenii Rusiei şi-ar dori şi astăzi "un conducător de genul lui Stalin".