Congresul SUA admite genocidul comis de turci împotriva armenilor

Masacrele şi deportările suferite de armeni între anii 1915 şi 1917 s-au soldat cu 1,5 milioane de morţi, potrivit armenilor şi cu 250.000 până la 500.000 de morţi potrivit istoricilor turci. Aceştia din urmă refuză termenul de genocid, recunoscut doar de Franţa, Canada şi Parlamentul European.

Ciocnirile dintre armeni şi turci au început deja la finele secolului 19 şi s-au soldat cu 200.000 de morţi numai între anii 1894 şi 1909, potrivit surselor de la Erevan.

În octombie 1914, Imperiul Otoman a intrat în primul război mondial, alături de Germania şi Austro-Ungaria. Pe 24 aprilie 1915, mii de armeni, bănuiţi de sentimente naţionale ostile Imperiului Otoman, au fost arestaţi. Pe 26 mai, în acelaşi an, o lege specială autorizează deportările din raţiuni de securitate internă. Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, denumită inamic interior, este constrânsă să plece în exil, în deşerturile Mesopotamiei. Numeroşi armeni sunt ucişi pe drum într-acolo sau în tabere de refugiaţi.

Imperiul Otoman se destramă în 1920, cu doi ani după crearea unui stat independent armean.

Astăzi, Turcia recunoaşte că au fost comise masacre şi că numeroşi armeni au murit în timpul deportărilor. Ankara subliniază însă că a fost vorba de represiune împotriva unei populaţii vinovate de colaboraţionism cu inamicul rus în timpul primului război mondial şi că armenii au ucis, la rândul lor, zeci de mii de turci. Genocidul împotriva armenilor a fost recunoscut pe 18 iunie 1987 de Parlamentul European. În 2001, Franţa a devenit prima ţară europeană mare care a recunoscut acest genocid, prin lege. Astăzi, 3,2 milioane de armeni trăiesc în Armenia şi peste 4 milioane în diaspora, în principal în Rusia, Orientul Mijlociu, Canada, SUA şi Franţa.

Autor: Joachim Alexandru
Redactor: Cristian Ştefănescu