Consumul de droguri și meandrele legislației în domeniu
26 mai 2022Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse Gabriela Firea a prezentat luni, într-o postare pe Facebook, câteva date statistice privind consumul de droguri în România. Cifrele oficiale indică 1,2 milioane de consumatori ocazionali sau dependenți la nivel național, însă în realitate numărul acestora este mult mai mare. Peste 16% dintre tineri au consumat măcar o dată droguri sau consumă ocazional. În Capitală, unul din patru bucureşteni între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată stupefiante.
„Trebuie să-i facem pe tineri să înțeleagă riscurile la care se expun și cum li se poate schimba viața pentru totdeauna“, a scris Gabriela Firea, fără a da însă nici o informație concretă în ce fel se va implica ministerul pe care îl conduce pentru a preveni consumul de droguri în rândul tinerilor. Nu pomenește nimic despre o colaborare obligatorie cu Ministerul Educației, instituția care are primul rol în prevenția consumului de droguri. O postare prăpăstioasă pe Facebook e frecție la un picior de lemn. Ministrul Firea putea organiza măcar o conferință de presă în care să fi prezentat un program cu acțiuni concrete pe termen scurt, care să diminueze pe cât posibil proporțiile acestei realități care de multe ori este un preludiu al morții.
În urmă cu câteva zile, la Câmpina a avut loc o întâlnire între reprezentanți ai Poliției, ai Agenției Naționale Antidrog, ai conducerilor liceelor din localitate, ai unor organizații neguvernamentale, precum și reprezentanți ai comitetelor de părinți, unde s-a discutat despre prevenirea consumului de droguri în rândul minorilor. Pentru responsabilizarea părinților, a fost avansată mai întâi propunerea „să se solicite acordul părinților pentru teste inopinate în școli“. S-a căzut însă de acord asupra variantei „să se dea teste părinților acasă, pentru a-și testa copiii“.
Cel puțin discutabilă a fost intervenția comandantului Poliției din Câmpina, comisar-șef Iulian Stanciu, care a spus: „Nu cred că un profesor care își cunoaște elevii nu remarcă faptul că unul dintre copii are pupilele mărite, un comportament aparte, iar în astfel de cazuri nu vă cerem să intervenți în vreun fel, ci doar să ne anunțați“. Adică cum? De ce să fie anunțată poliția, și nu familia? Ar urma arestări, interogatorii ale unor minori? Într-o astfel de situație, nu părinții vor fi cei care se vor implica în recuperarea copilului lor? Abuzul de competență este la fel de nociv ca și declinarea nejustificată a competenței.
Deși se află printre ultimele locuri în UE în ceea ce privește consumul de droguri, România încă nu are organisme de prevenție eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul tinerilor, și nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidența și substanțele cel mai des consumate în diferite orașe. În Europa se practică de mai mulți ani măsurarea cantității consumului de droguri prin analiza zilnică a apelor reziduale care intră în stațiile de epurare la nivelul localităților. Ultimele studii arată că Anvers, Amsterdam, Zürich, Londra și Barcelona sunt orașele în care se consumă cele mai multe droguri, în special amfetamine, metamfetamine, ecstasy și cocaină. Asta în condițiile în care piața drogurilor ilicite traficate de grupurile infracționale organizate din Uniunea Europeană se ridică la o valoare anuală estimată a vânzărilor cu amănuntul de cel puțin 30 de miliarde de euro.
Unde e lege e și tocmeală
Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani pentru traficanții de droguri iar în cazul în care aceștia trafichează droguri de mare risc pedepsele sunt majorate de la 5 la 12 ani. Liberalii au depus luna trecută un proiect de lege pentru înăsprirea pedepselor pentru traficanți, dar și pentru consumatori. Conform proiectului, în primul caz pedepsele vor fi de la 3 la 10 ani iar în cel de-al doilea de la 7 la 15 ani.
Propunerea legislativă a liberalilor conține o prevedere discutabilă în ceea ce-i privește pe consumatorii de droguri. Legea în vigoare prevede pedepse cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală. Însă, de cele mai multe ori, judecătorii dau amendă penală iar în cazurile în care consumatorii au fost surprinși de polițiști cu o cantitate mai mare de droguri la ei dispun o pedeapsă cu suspendare.
Textul de lege propus de liberali prevede și în cazul consumatorilor majorarea pedepselor, care sunt cuprinse între 1 și 7 ani de închisoare. Pedeapsa cu amenda penală dispare. Este de notat faptul că, de cele mai multe ori, ajung în fața instanțelor de judecată tineri iar dintre aceștia cei mai mulți sunt elevi de liceu sau studenți. Unii sunt dependenți, alții au fumat ocazional marijuana.
O serie de organizații neguvernamentale care acordă consiliere psihologică dependenților de alcool sau droguri sunt împotriva eliminării amenzii penale din proiectul de lege al liberalilor, consumatorii fiind trimiși direct la închisoare. Destinul unui student care a consumat canabis într-un club o singură dată și a fost surprins de polițiști poate lua o întorsătură radicală, fiind trimis pentru câțiva ani după gratii printre borfași. Se știe că în pușcăriile din România pătrund prin filiere bine puse la punct de la droguri ușoare până la cele de mare risc. Are studentul nostru toate șansele ca de la o țigară de marijuana fumată în libertate să devină dependent de droguri în pușcărie? Din păcate răspunsul este afirmativ.
Cluburile de noapte sunt primele locuri ale pierzaniei. Art. 5 din legea în vigoare privind traficul și consumul de droguri prevede că „punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi“.
Câți patroni de cluburi au fost condamnați pentru tolerarea consumului ilicit de droguri? Pot fi numărați pe degete. Este adevărat că sunt greu de dovedit, dar să nu uităm că unii dintre polițiști au și ei greutăți, familii de întreținut, vor vacanțe în locuri paradisiace. Și de unde atâția bani?