Corona turbo în Balcani

Cluburile de pe insula croată Pag, un adevărat hotspot european de distracție și petreceri, ar trebui să fie de fapt închise. Dar la sfârșitul de săptămână trecut nu a fost deloc așa pe faimoasa plajă Zrce, în apropiere de orașul Novalja. În timp ce pe insula spaniolă Mallorca locurile de petrecere sunt închise, în multe cluburi și pe vapoare speciale din Croația s-a chefuit intens. În mai multe locuri s-au aflat și câte 2000 de oameni pe același ring de dans. Nimănui nu i-a păsat de măștile de protecție și de păstrarea distanței de siguranță.

Nu doar acolo s-a creat un posibil nou focar de coronavirus. Și în locul faimos de pelerinaj Medjugorje din Bosnia-Herțegovina sunt prezenți zilnic foarte mulți vizitatori. Nici acolo nu se poartă măștile și nu se respectă distanța între pelerini. În orașul bosniac Bihac se află de luni bune între 3000 și 4000 de refugiați în condiții de igienă catastrofale. Majoritatea sunt bărbați tineri din Afganistan și Pakistan, eșuați acolo pentru că nu au putut trece granița externă a UE în Croația vecină. Nici în tabăra de refugiați nu se respectă măsurile anti-Covid.

Trei exemple care arată cât de prost funcționează profilaxia privind coronavirusul în țările balcanice – chiar dacă acest comportament problematic a jucat cu siguranță doar un rol marginal în numărul sporit de infectări înregistrat în ultimele săptămâni. La sfârșitul de săptămână trecut, Serbia a anunțat 359 de cazuri noi în doar 24 de ore. Zece persoane au murit. Așa merg lucrurile deja de mai multe zile. Spre comparație: în Germania cea de peste 10 ori mai mare decât Serbia au existat în același interval de timp cu peste 100 de cazuri mai puține decât în mica Serbie. Recordurile zilnice sunt bătute și în Bosnia-Herțegovina și Macedonia de Nord. În România, curba infecțiilor este de trei ori mai mare decât era la jumătatea lui mai, când s-a pus capăt lockdown-ului.

Creșterea dramatică a numărului de cazuri noi în Balcani se datorează și unor obiceiuri îndrăgite de localnici. În întreaga regiune, pupatul este o formă de salut tradițională. Și pupatul icoanelor este o practică la care nu vor să renunțe nici credincioșii, nici bisericile. Virologii sunt oripilați și de practica folosirii unei singure lingurițe pentru a oferi împărtășania tuturor credincioșilor într-o biserică. Iar parte din cultura locală, la fel ca în Italia și Spania, este statul alături unii de alții la cafenele, restaurante și cârciumi.

Criza coronavirus a influențat major și scena politică în sud-estul Europei. În Serbia, Croația și Macedonia de Nord au avut loc, în ciuda pandemiei, alegeri parlamentare. Experții cred că acestea au stimulat și mai mult rata noilor infectări. Guvernanții au ținut cu orice preț să aibă loc alegerile acum, pentru ca rezultatul lor să nu fie influențat serios de prăbușirea economică anunțată, ceea ce ar fi putut să le aducă înfrângeri electorale.

Demonstrațiile de amploare precum în Serbia sau Bulgaria sporesc semnificativ riscurile răspândirii virusului. Mii de persoane din Bulgaria au protestat zile la rând la Sofia și în alte orașe față de restricțiile anti-coronavirus. De fapt, a fost vorba de proteste anti-guvernamentale. Sau, în Serbia, împotriva atotputernicului președinte Aleksandar Vucic. În micul stat Muntenegru de la Marea Adriatică, virusul a oferit guvernului o pauză de respirație în disputa sa continuă cu puternica Biserică Ortodoxă din țară. Biserica a pus capăt, din cauza coronavirusului, marilor demonstrații împotriva noii legi a religiilor, care ar putea avea ca efect slăbirea poziției Bisericii Ortodoxe.

Grecia este un caz aparte. Iubita destinație turistică și-a deschis rapid granițele, deoarece turismul este o parte vitală a economiei sale. În Grecia au venit turiști din Serbia infectați cu coronavirusul, unii au fost trimiși din această cauză înapoi acasă. Mii de persoane au rămas blocate în fața granițelor închise, după ce chiar autoritățile turistice elene îi invitaseră pe vizitatori. Acum există nu doar în weekend ambuteiaje uriașe la punctul de trecere a frontierei bulgaro-elene Kulata/Promachonas, după ce alte puncte similare de traversare a granițelor au fost închise. În plus, Atena a lansat un sistem electronic de înregistrare, în care turiștii trebuie să se înscrie cu câteva zile înainte să vină în Grecia. Ei primesc un cod QR pe care trebuie să îl arate la graniță. Acest monstru birocratic, dublat de controale sanitare la frontiere, nu a funcționat întotdeauna și i-a adus la limita disperării pe mii de turiști.

Criza coronavirus amplifică și una din cele mai mari probleme din regiunea balcanică - corupția. În Federația Bosniacă, premierul Fadil Novalic a fost arestat temporar. Cazul avea legătură cu importul a 100 de aparate respiratorii de care era nevoie urgent. Firma importatoare lipsită total de experiență a livrat 80 de aparate nefolosibile, provocând pagube serioase bugetului de stat. În Serbia, nimeni nu știe cu ce bani a cumpărat tot mai autocraticul președinte Vucic aparatele și nici câte anume – ar fi, chipurile, secret de stat.

În Serbia s-au făcut aceleași greșeli comise anterior în Italia. În ciuda epidemiei, 20.000 de fani s-au aflat în tribune la derbiul fotbalistic al capitalei Belgrad. Novak Djokovic, jucătorul de tenis numărul unu mondial, a organizat acasă și în Croația turneul Adriatour, cu tribune pline. A fost infectat cu virusul, la fel ca alți trei jucători de top. În înregistrări video s-a putut vedea cum ei dansau fără tricouri și fără griji într-un club de noapte.

Vestul nu poate rămâne rece la noul val de infectări din Balcani. Guvernul Austriei, țară în care trăiesc peste 500.000 de oameni din Balcani, a avertizat că aceștia readuc virusul în Austria din țările lor. Iar în Germania, mii de angajați ai fabricilor de prelucrare a cărnii din Renania de Nord-Vestfalia (Tönnies) și Saxonia Inferioară (Wiesenhof), lovite masiv de coronavirus, provin din sud-estul Europei.