Criza politică din Italia

Când mişcarea "Cinci Stele" (M5S) a început să se organizeze în pieţele oraşelor italiene, aproape nimeni nu s-ar fi aşteptat că se va confrunta cu preşedintele cu nouă ani mai târziu. Tensiunile dintre şeful statului, Sergio Mattarella, şi cea mai recentă coaliţie care a eşuat în formarea unui guvern - cuprinzând populiştii de la M5S şi formaţiunea de dreapta Lega - au dus la un conflict dintre instituţii fără precedent în istoria Italiei de după 1946. Potrivit politologilor, există pentru prima dată posibilitatea reală ca Italia să părăsească, într-un final, zona euro.

Mattarella a refuzat să accepte nominalizarea unui adversar al monedei euro, Paolo Savona, în funcţia de ministru de finanţe, argumentând că alegerea acestuia i-ar fi "alarmat" pe investitorii italieni şi pe cei străini şi ar fi riscat o creştere a datoriilor deja uriaşe acumulate de Italia. După refuzul lui Mattarella, profesorul puţin cunoscut Giuseppe Conte, pe care populiştii îl nominalizaseră în funcţia de premier cu doar câteva zile în urmă, a demisionat duminică. Luni, Mattarella l-a nominalizat pe fostul director din cadrul FMI, Carlo Cottarelli, şi i-a dat sarcina de a forma un guvern în următoarele două zile. Liderul M5S, Luigi Di Maio, a cerut suspendarea preşedintelui din cauza refuzului de a-l nominaliza pe Savona în funcţia de ministru de finanţe, o decizie pe care şeful de stat poate să o ia potrivit constituţiei.  

"E o criză foarte serioasă, poate cea mai serioasă din ultimii 20 de ani", consideră Cristina Fasone, profesoară de drept public comparat la Universitatea LUISS din Roma. Ea subliniază că e foarte puţin probabil să se ajungă la suspendarea preşedintelui, pentru care ar fi nevoie de o majoritate absolută în parlament, de acordul curţii constituţionale şi de o susţinere publică puternică.  

"Suntem fără guvern de luni de zile. În ceea ce priveşte aşteptările oamenilor, e o dovadă în plus că politicienii italieni nu reuşesc să ofere răspunsuri. Nici M5S nu poate rezolva problema", explică profesoara universitară.

La alegerile din 4 martie, mişcarea populistă M5S a obţinut 32 la sută din voturi şi partidul anti-imigraţie Lega 17 la sută. Cele două partide au principii diferite la capitolul taxe şi cheltuieli sociale, dar le uneşte atitudinea anti-europeană, ceea ce e îngrijorător pentru italienii pro-europeni şi pentru UE.

Peste 50 la sută dintre cei care au optat pentru M5S sau Lega sunt de părere că intervenţia preşedintelui Mattarella îi privează pe italieni de dreptul de a decide asupra propriului viitor. Mulţi consideră că numărul foarte ridicat de imigranţi şi măsurile europene de austeritate sunt cauzele problemelor economice şi ale şomajului ridicat.

"Mattarella a hotărât în funcţie de ceea ce vrea Europa, fără să ia în considerare opţiunile coaliţiei alese de italieni", spune Costanza Giardina, o fizioterapeută de 38 de ani din Roma. "Italia reacţionează la ceea ce cred străinii că ar trebui să facem, dar trebuie să-şi găsească propria direcţie, chiar dacă acest lucru ar însemna să ne întoarcem la lira italiană."

Pensionarul Giorgio Rossia subliniază însă că dreptul de veto al lui Mattarella în ceea ce priveşte nominalizarea ministrului de finanţe e garantat de constituţie. "Ar fi una dintre cele mai mari prostii dacă Italia renunţă la euro", crede italianul în vârstă de 60 de ani. "Înainte de a intra în zona euro, aveam lira italiană, de care îşi bătea joc toată Europa. Să ne ferească Dumnezeu de o întoarcere la acele vremuri!" 

Cu economistul Cottarelli în funcţia de premier, un susţinător al monedei unice, Italia nu va urmări, cel puţin în următoarele luni, să părăsească zona euro. În zilele următoare, Cottarelli urmează să formeze un guvern de tehnocraţi care va încerca să voteze un nou buget înainte de 2019. Dacă nu obţine încrederea parlamentului, va rămâne liderul unui guvern de tehnocraţi până când se vor organiza alegeri anticipate. 

Chiar dacă M5S cere suspendarea preşedintelui şi Lega se arată indignată, Cristina Fasone crede că cele două partide vor profita probabil de alegerile anticipate. Mai ales Lega ar putea să-şi consolideze poziţia în spectrul de centru-dreapta. "Având în vedere cât de divizată e Italia între M5S şi Lega şi cât de greu se obţine o majoritate din cauza legislaţiei electorale actuale, nu sunt însă sigură că va fi destul pentru ca un partid să învingă într-adevăr", spune Cristina Fasone. 

Autoare: Megan Williams (das)