Cu date de geolocație împotriva pandemiei?

"Toate măsurile de prelucrare a datelor trebuie să fie necesare, potrivite și neexagerate. Până acum lipsește orice dovadă că datele personale de geolocație ale indivizilor deținute de furnizorii de servicii de telefonie mobilă pot ajuta în vreun fel la identificarea persoanelor de contact ale celor infectați cu coronavirus." Astfel a comentat pe Twitter responsabilul federal cu protecția datelor Ulrich Kelber, după ce duminică ministrul german al Sănătății Jens Spahn propusese modificarea în acest sens a legii privind protejarea de infecții. Numele legii sună inofensiv, dar schimbările propuse au potențial exploziv.

Supraveghere pe telefoanele mobile

Orice criză este un catalizator. Factorii de decizie trebuie să vină cu răspunsuri rapide la provocări mari precum pandemia de coronavirus. Deja la începutul lui martie, Institutul Robert Koch a menționat posibilitatea de a realiza profilurile de deplasare ale celor infectați cu coronavirus cu ajutorul tehnologiilor de tracking pentru telefoane mobile. Măsura ar ajuta la estimarea răspândirii virusului și la găsirea eventuală a persoanelor care au intrat în contact cu cei infectați. În felul acesta, s-ar putea reduce extinderea epidemiei. În Asia, mai ales în China, autoritățile sanitare se folosesc demult deja de acest instrument.

Săptămâna trecută, Deutsche Telekom a furnizat în premieră Institutului Robert Koch cinci gigabiți de date ale clienților săi. Cercetătorii negociază acum și cu furnizorul de servicii de telefonie mobilă Telefonica pentru a primi acces la astfel de date. Actualele prevederi legale stipulează că aceste informații de tracking nu pot fi cedate terților decât pe bază de voluntariat, cu anonimizarea datelor și nu în scop comercial. Orice altceva ar fi exagerat și ilegal. Și judecătorul berlinez Ulf Buermeyer se îndoiește de utilitatea acestor date voluntare și anonime în lupta cu virusul.

Profiluri de deplasare și spy-apps

Nu în toate țările protecția datelor personale joacă un rol atât de important ca în Germania. Serviciul britanic de stat National Health Service NHS are în vedere de asemenea evaluarea centralizată a datelor de telefonie mobilă. În Austria, cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobilă A1 a fost obligat să pună la dispoziția autorităților datele a peste cinci milioane de clienți. Nu a fost însă posibilă realizarea de profiluri de deplasare ale fiecărui client individual, ci doar ale unor grupuri mai mari de oameni. Se pare că și giganții online Google și Facebook negociază deja cu administrația americană pe marginea cedării datelor clienților lor.

Israelul a mers și mai departe, anunțând săptămâna trecută că ar vrea să însărcineze serviciul secret intern Shin Bet cu urmărirea telefoanelor mobile ale persoanelor infectate. Acolo ar exista oricum deja experiența și resursele necesare în acest sens. Curtea Supremă din Israel a blocat inițial măsura, dar ea ar putea deveni valabilă odată cu declararea unei interdicții totale de părăsire a locuinței sau dacă se va institui un control parlamentar asupra dispozitivelor de tracking în cazul celor infectați cu coronavirus.

Valuri a făcut în Israel și cunoscuta și controversata firmă de securitate cibernetică NSO-Group. Potrivit presei americane, firma ar fi creat o aplicație care ar putea determina pe baza datelor de telefonie mobilă răspândirea coronavirusului și i-ar putea avertiza pe utilizatorii individuali. NSO-Group, care a devenit faimoasă după ce în trecut a speculat lacunele de securitate ale Whatsapp cu ajutorul unor aplicații de spionaj, ar fi oferit deja spre vânzare autorităților sanitare din mai multe țări actuala aplicație.

Politica de sănătate și supravegherea în masă 

Pandemia de coronavirus are deja azi o amploare istorică. Este de asemenea și prima boală globală care este combătută digital. Anumite tehnologii digitale precum telemedicina și portalele de sănătate online sunt necontroversate, dar cele de tracking amintesc de dezbaterea privind supravegherea digitală în masă a oamenilor. Cine ar fi crezut, după dezvăluirile lui Edward Snowden, că o mare pandemie va fi cea care va readuce în prim plan discuția despre utilitatea și riscurile tehnologiei digitale? Ar trebui strânse datele mobile personale ale oamenilor pentru a-i găsi pe cei infectați și pe contacții lor? Până acum, aceasta era o dilemă care ar fi preocupat doar poliția și serviciile secrete. Dar a venit coronavirusul și a arătat că supravegherea digitală ar putea salva chiar vieți în domeniul sanitar.

Dezbaterea despre urmărirea telefoanelor mobile în criza coronavirus are la bază una din chestiunile fundamentale ale democrației: balanța dintre securitate și libertate. Diferite țări au rezolvat în mod diferit acest act de echilibristică între protecția datelor și prevederile de securitate. În Israel, unde serviciile secrete și supravegherea sunt considerate mai ales mijloace de protecție, există mai puține limitări în folosirea datelor de tracking pentru a combate coronavirusului. În Germania, ministrul Sănătății Spahn s-a văzut nevoit să renunțe, pe moment cel puțin, la această prevedere în proiectul de modificare a legii de protejare de infecții. Autoritățile sanitare germane nu vor primi, deocamdată, date demne de serviciile secrete. Noua lege de protejare față de infecții menționează însă că tema folosirii pe viitor a datelor obținute din urmărirea telefoanelor mobile va fi analizată în continuare.