"Opțiunea nucleară" împotriva reformei Justiției din Polonia

A trecut vremea formulărilor precaute: dacă actuala reformă a Justiției planificată de guvernul polonez va fi implementată, atunci "judecătorii vor lucra după placul conducerii politice". Prin acest pachet de legi, care prevede trecerea sub controlul guvernului a numirii și supravegherii celor mai înalți magistrați, "independența judecătorilor în Polonia este desființată", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Ultimul apel la regândirea deciziei

De un an și jumătate, Comisia de la Bruxelles se preocupă de cursul considerat tot mai anti-democratic al guvernului formațiunii PiS de la Varșovia. Au fost mai întâi avertismente, a urmat la începutul lui 2016 așa-numitul demers al statului de drept, care a adus cu sine o verificare a reformei Justiției poloneze de către comisia juridică a Consiliului European. Recomandările și îngrijorările acestui for au fost însă ignorate de Varșovia. Toate celelalte încercări de corectare a cursului nu au avut succes. Comisia a reacționat acum din nou, amintind rolul ei de protectoare a tratatelor europene, a căror credibilitate este pusă sub semnul întrebării de demersurile Poloniei. 

"Aceste reforme nu sunt conforme cu Constituția poloneză. Dar prin anularea independenței judecătorilor, chestiunea nu mai poate fi acum verificată cum ar trebui", a explicat Frans Timmermans. El mai spune că pachetul legislativ nu este oricum în acord cu valorile și principiile UE, pe care statele membre s-au obligat să le respecte. Printre acestea se numără separația puterilor în stat și independența justiției. "UE a fost creată pe principiul statului de drept", a mai spus comisarul european; dacă acest principiu este amenințat, afectați sunt toți cetățenii spațiului comunitar.

Opțiunea nucleară

Pentru că toate celelalte variante mai soft au eșuat, Comisia Europeană amenință acum Polonia cu așa-numita "opțiune nucleară": dacă reforma Justiției va fi adoptată săptămâna aceasta de parlamentul de la Varșovia, așa cum este plănuit, atunci Comisia va decide asupra unei proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform articolului 7. Este vorba de cea mai dură sancțiune prevăzută în UE - retragerea dreptului de vot al unei țări în Consiliul European. Iar Timmermans nu exclude folosirea acestei opțiuni de ultimă instanță. 

Această pdeapsă care vizează statele ce se abat de la calea democrației a fost introdusă în dreptul comunitar în 1999, prin Tratatul de la Amsterdam, și a precedat extinderea spre Est a blocului comunitar. Temerea era că fostele țări comuniste din est nu vor respecta toate regulile democratice din Uniune. Articolul 7 nu a fost folosit până acum, dar pare că se potrivește perfect la actuala situație din Polonia.

Aplicarea Articolului 7 se face în două etape: mai întâi se prezintă un avertisment oficial de către Consiliul European; în faza a doua, se decide retragerea dreptului de vot al statului respectiv. Ceea ce este însă foarte dificil: este nevoie în primă fază de acordul Parlamentului European, după care absolut necesară este o decizie unanimă în acest sens în Consiliul European, unde se reunesc toți șefii de stat și de guverne ai țărilor membre. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat deja că nu va vota niciodată în favoarea unei astfel de măsuri, pentru că întreține relații de prietenie cu guvernul de la Varșovia.  

Prin urmare, amenințarea la adresa Poloniei nu pare prea reală. Dar amenințarea cu Articolul 7 este cea mai grea armă a Comisiei: mesajul politic este clar, acum mingea este în terenul Poloniei.

Sancțiune rezonabilă? 

Parlamentul European a condamnat deja luni cu mare majoritate demersul din Polonia. Liderii grupurilor parlamentare ale creștin-democraților, social-democraților, liberalilor, ecologiștilor și socialiștilor au criticat slăbirea independenței justiției în Polonia.

Marc Pierini, de la fundația Carnegie Europe, se îndoiește că demersurile Comisiei de la Bruxelles vor avea rezultat. Combaterea populismului ar reveni în principal cetățenilor: "Decisiv este rezultatul de la urne - atât timp cât alegerile sunt libere și corecte". Rezultatele pozitive de la recentele alegeri din Olanda și Franța ar trebui să-i încurajeze pe politicienii din toată Europa să combată cu toată convingerea derapajele anti-democratice. Dar după ce libertatea presei a fost serios diminuată în țări ca Ungaria și Polonia, se pune întrebarea dacă următoarele alegeri mai pot fi considerate cu adevărat libere.

O altă posibilitate ar fi reducerea fondurilor acordate Poloniei. Măsura nu ar mai fi posibilă în actualul buget, ci ar putea fi aplicată la următorul. Comisara europeană pentru Justiție, Vera Jourova, a declarat pentru Neue Osnabrücker Zeitung că respectarea principiilor statului de drept ar trebui să fie precondiție pentru plata de fonduri europene către țările membre. Ea nu își poate închipui că "contribuabilii germani și suedezi ar dori să finanțeze din banii lor crearea unei dictaturi în alte state europene". Polonia este cel mai mare beneficiar net de bani europeni din întreaga Uniune. Și cancelara Angela Merkel a vorbit la ultimul summit european de o eventuală micșorare a banilor comunitari pentru Polonia în următorul exercițiu bugetar.