Cum a infectat Europa cartierul Strachina din Bărăgan

În imaginile difuzate în buclă de televiziuni, în acest weekend, puse la dispoziție de cameramanii oficiali ai Poliției Române, o coloană cu zeci de mașini ale Ministerului român de Interne se întinde pe mai bine de un kilometru din drumul ce vine dinspre Slobozia și intră în Țăndărei. Coloana, semnalizând vizual și sonor prezența, ca și cum nu ar fi evident că sunt acolo și au o misiune, se îndreaptă către cartierul numit Strachina, renumit în vestul Europei drept fief al unui fenomen căruia politicienii de acolo i-au spus „migrația sărăciei”. În Germania, cei plecați din Țăndărei au fost luați în vizor când au suprapopulat blocuri nelocuite după ce angajații rămași fără locuri de muncă ai unor industrii falimentare din bazinul Ruhr au părăsit vechile cartiere muncitorești. În Marea Britanie au fost protagoniștii unor arestări spectaculoase care au dus la destrămarea unor rețele de trafic de copii aduși în Regatul Unit să cerșească și să fure. În urmă cu zece ani, pe 8 aprilie 2010, peste 300 de mascați români şi britanici descindeau cu elicopterele în cartierul Strachina. Ancheta extinsă în țara de origine a acestor bande s-a încheiat cu un răsunător și rușinos eșec al justiției din România.Așadar, nevoia suplimentării măsurilor pentru respectarea stării de urgență instituite din cauza epidemiei de coronavirus pare să fi fost un bun prilej de flexare a mușchilor unui stat care, în alte părți ale țării, dă la rafală probe de disoluție. 

Virusul dat în fapt de un viral 

Publicația online Recorder îl citează pe unul dintre viceprimarii din Țăndărei, Lucian Achimaș, care spune că în ultima perioadă, nedefinită, s-au întors din străinătate până la 5000 de persoane, ceea ce înseamnă nu departe de jumătatea populației orașului de circa 13.000 de locuitori. Surse apropiate Prefecturii Ialomiţa dădeau o cifră mai redusă – aproximativ 800. Aceeași instituție a anunțat, la cea mai recentă raportare, 56 de cazuri de infectare cu coronavirus în județ și patru decese în Țăndărei care au legătură cu epidemia de coronavirus. 

La Țăndărei s-a instituit carantină după ce o filmare de la o înmormântare din cartierul Coloniști al orașului Fetești a indignat internetul românesc. Sunt neamuri familiile din Coloniștii de Fetești cu cele din Strachina de Țăndărei, ne explică un tânăr activist civic apropiat celor două comunități ialomițene. Autoritățile monitorizează constant cele două comunități. Deși, epidemiologic, situația scăpase deja de o săptămână de sub control, autoritățile au răspuns, însă, doar după emoția publică generată de viralizarea unor imagini nedatate și nelocalizate. Primul deces fusese confirmat pe 26 martie. „Pur și simplu”, a povestit pentru Deutsche Welle tânărul activist, reprezentantul acelui ONG care se ocupă de romii penticostali, „au venit foarte mulți din Italia, Spania, Germania și Anglia. Mulți asimptomatici, veniți din zone roșii, au socializat, mai ales că, împrăștiați prin toată Europa, nu s-au mai văzut de mult timp. De aici a pornit totul. Adevărul este undeva la mijloc – nici oamenii nu au respectat condițiile de izolare sau carantinare, după caz, dar nici autoritățile nu i-au monitorizat cum trebuie, iar lucrurile au degenerat în situația pe care o știm: șapte decedați, printre ei cel puțin un bărbat care nu a fost plecat, ceea ce înseamnă că s-a produs contaminare comunitară.” 

Sub presiunea imaginilor difuzate de televiziunile de știri și a vocilor de pe Facebook, primarul Nicoleta Toma a cerut, vineri, intervenția armatei în Țăndărei. 

Cine deține controlul și cine împarte voturile 

S-a intrat aproape ca în urmă cu zece ani. Nu cu elicoptere, dar la fel de amenințător. Raportul transmis de reprezentanții Ministerului român de Interne după operațiunea de la Țăndărei include o referire la confiscarea unor arme letale pentru care posesorii nu aveau documente. Martorii oculari spun că este vorba despre aceleași puști de asalt AK-47 pe care polițiștii și jandarmii le-au confiscat în urmă cu zece ani și care au fost returnate la finalul acelui proces încheiat cu achitarea definitivă a tuturor inculpaților pe motiv că faptele pur și simplu s-au prescris. În urmă cu un an, într-o discuție cu un reporter al cotidianului britanic The Telegraph, Petre Traian Drăgușin, tovarășul de nădejde al liderului comunității, Radu Constantin, zis și Titi Aghiotantul, spunea că pentru fiecare armă confiscată ar exista documente justificative și permis de deținere. Și promitea că fiecare fost inculpat se va întoarce împotriva statului român pentru cei nouă ani de procese. 

Despre cei doi lideri din Strachina, organizațiile non-guvernamentale contactate de Deutsche Welle se plâng că ar fi cauza situației în care se află comunitatea. Un proiect educațional finanțat european nu a putut fi pus în practică pentru că echipa care urma să îl implementeze ar fi fost alungată sub amenințarea că „le rup picioarele”. Practic, spun sursele nonguvernamentale citate, „liderii comunității vor să dețină monopol asupra comunității. Când apare un outsider, vor să lase să se știe cine deține controlul”. Acest control a fost valorificat, de altfel, electoral și de actuala administrație locală, fapt recunoscut și de Petre Traian Drăgușin în discuția de anul trecut cu reporterul The Telegraph, discuție la care a participat și Deutsche Welle. 

A doua zi după intervenția de vineri seară au circulat informații despre abuzuri ale forțelor de ordine. „Poate să fi fost vreun caz izolat”, ne-a spus interlocutorul oengist. O părere similară a fost exprimată și de mediatorul sanitar al comunității compacte din Strachina. 

Înte timp, spun chiar militarii și polițiștii dislocați acolo și care controlează atât intrările în localitate cât și principalele artere ale orașului, inclusiv Aleea Fabricii, cum este oficial denumit cartierul Strachina, la Țăndărei s-a instaurat liniștea. Inclusiv în Strachina.