Cum poate fi motivată populația germană extenuată

Anul trecut, când şi-a alcătuit comitetul de experți dedicat crizei coronavirus, premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Günther, a știut de la bun început că are neapărat nevoie de un director al unei clinici de pneumologie, un director de clinică de psihiatrie și psihoterapie, precum și de președintele Institutului pentru Economie Mondială.

Günther a mai dorit să aibă neapărat alături și un expert în comunicare de criză, politicianul creștin-democrat intuind încă din 2020 că cei aproximativ trei milioane de locuitori ai landului Schleswig-Holstein vor urma cursul guvernului de la Kiel în actuala criză numai dacă măsurile sunt transparente și explicate într-o manieră inteligibilă.

Premierul a apelat pentru aceasta la Frank Roselieb, cercetător în domeniul crizelor, trainer de criză pentru companii, municipalități și asociații de mai bine de 20 de ani și membru al consiliului de administrație al Asociației Profesionale a Managerilor de Criză.

Roselieb subliniază: ”Comunicarea devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce pandemia continuă, mai ales pe fondul oboselii din ce în ce mai evidente a populației și a faptului că nu fiecare decizie politică s-a dovedit a fi corectă”.

Populația este extenuată de lockdown

Probabil că slujba lui Roselieb nu a fost niciodată mai dificilă, căci nu numai în Schleswig-Holstein, ci în toată Germania lumea este sleită de putere din pricina unui lockdown extins din nou și din nou, captivă într-o lume cu magazine închise, muncă și îngrijirea copiilor la domiciliu. Cum ar putea Roselieb, a cărui convingere este că fiecare dintre noi este un manager de criză în acesteastă pandemie, să motiveze oamenii?

”În primul rând, trebuie să stabilești la timp țelul care trebuie atins de toată lumea, cum fac profesorii cu elevii în preajma bacalaureatului”,  adaugă managerul de criză. ”În al doilea rând trebuie să spui clar ce nu poți face. Și, în al treilea rând, când vine vorba de riscuri extreme, nimeni nu așteaptă soluții perfecte. A te scuza din când în când poate oferi motivația pentru noi abordări și pentru revitalizarea speranței”.  

Lui Roselieb îi place să vorbească în imagini sugestive. Expertul compară pandemia cu un meci de fotbal, a cărui primă și a doua repriză, precum și prelungirile, s-au încheiat, iar Germania se află în faza loviturilor de la 11 m, în care încă nu a fost înscris golul salvator.

Germania, bine pregătită pentru un nou început după criză

Roselieb își pune speranțe în planul pas cu pas elaborat de multe guverne regionale, astfel încât ”pilotul să știe în sfârșit unde poate ateriza când condițiile meteorologice se ameliorează”. Acesta mai crede și că implementarea diferită a măsurilor anti-pandemie în landurile federale este un lucru bun, pe care îl compară cu regulile privind ridicarea mașinilor parcate neregulamentar, respectiv amenzile, diferite şi ele de la un land la altul.

”Nicio altă criză - fie că vorbim despre un atac terorist, o criză pe piețele financiare, despre un scandal alimentar sau declanșat de donații ilegale pentru un partid politic – nu a pus la o mai mare încercare politicieni experimentați, de la vârful statului, așa cum face criza coronavirus, spune managerul de criză, care totuși nu ezită să își exprime optimismul cu privire la viitor. ”Întreaga infrastructură de aprovizionare rămâne intactă în caz de pandemie și permite o repornire relativ rapidă după criză. Iar în Germania, dificultățile sunt compensate cât mai mult posibil, fie prin Kurzarbeit, fie prin măștile gratuite pentru cei nevoiași”.

Psihologii cer o schimbare de strategie în lupta împotriva virusului

Cu toate acestea, politicienii germani sunt alarmați de recentele rezultate ale unui studiu elaborat de compania Cosmo, care a măsurat starea de spirit a populației de la începutul pandemiei. Încrederea populației se prăbușește și în rândul celor care sunt în general în favoarea aplicării unor măsuri mai stricte. Două din trei persoane sub 30 de ani afirmă, potrivit sondajului, că se simt stresați, acesta fiind cel mai înalt nivel de până acum. De asemenea, aproape 80 la sută dintre respondenți doresc o strategie pe termen lung, cu reguli uniforme.

”Părerea mea este că nu se poate continua ca până acum. Cei mai mulți dintre noi au respectat în trecut regulile. A continua pur și simplu în același fel duce la un sentiment de neputință învățată – cum spunem noi, psihologii. Sentimentul că indiferent cum procedăm, nimic nu se schimbă, duce la împotrivire și depresie”, menţionează profesorul Ulrich Wagner, adaăugând că "motivația noastră depinde de credibilitatea comunicării”.

Wagner este profesor de psihologie socială la Universitatea Philipps din Marburg și, dacă ar face parte din echipa de consilieri ai guvernului, spune că ar pleda pentru o schimbare de strategie. La fel ca un antrenor de fotbal, care înlocuiește doi jokeri la pauză atunci când echipa este condusă pe tabela de marcaj, oamenii politici ar putea folosi o nouă strategie, un plan pas cu pas, bazat în mare parte pe valorile incidenței, pentru a oferi un plus de energie populației. Totodată, s-ar schimba și structura luptei împotriva pandemiei.

Popularitatea oamenilor politici este în scădere

Wagner subliniază importanța unei comunicări de tip ”ce se întâmplă dacă”. ”Dacă reușim să reducem numărul de infecții în spitale, se relaxează o anumită măsură. Cu alte cuvinte, dacă respect regulile, contribui la ameliorarea situației generale”, spune psihologul. ”Dacă reușim să comunicăm limpede faptul că incidența este strâns legată de comportamentul fiecăruia, lucrurile se întâmplă de la sine”.

Ulrich Wagner cere însă decidenților politici o abordare unitară pentru cazul în care se trece la un model gradual. ”În regiuni în care incidența este mai scăzută se pot aplica altfel de măsuri față de zonele în care există mai multe infecții. Însă principiul trebuie să fie același peste tot și susținut de toată lumea. În caz contrar credibilitatea are de pierdut”. 

Potrivit studiului Cosmos, încrederea în guvern, sub aspectul gestionării actualei crize, a scăzut de la 60 la 40 la sută comparativ cu anul precedent. În context, cancelara, Angela Merkel, ministrul Sănătății, Jens Spahn, și ministrul Economiei, Peter Altmaier, ar putea avea nevoie de mult timp pentru a compensa această pierdere de credibilitate.

Campania ”Germania își suflecă mânecile” – un eșec

”Studiile psihologice au arătat că pentru a-ți repara reputația ai nevoie de foarte mult timp. În același timp, reputația aceasta poate fi foarte ușor distrusă”, spune profesorul Stefan Schulz-Hardt, vicepreședinte al Asociației Germane pentru Psihologie. ”Când pierzi încrederea oamenilor, aceasta nu poate fi recuperată peste noapte”.

Cu atât mai puțin atunci când populației i se amintește zi de zi că în combaterea pandemiei s-a făcut o greșeală gravă. Campania guvernului federal intitulată ”Germania își suflecă mânecile” destinată promovării vaccinării nu se potrivește deloc cu realitatea din teren – unde lipsa vaccinurilor a dus la un start greoi al campaniei de vaccinare.

”Motivele campaniei sunt în sine corecte. Însă în situația actuală se poate vorbi în cel mai bun caz de umor involuntar, ori chiar de un bumerang”,  spune Schulz-Hardt, care predă psihologie socială la Universitatea din Göttingen.

Un maraton cu un obiectiv incert

Profesorul consideră că, ”din punct de vedere psihologic, controlul perceput se bazează pe trei piloni: explicații, predictibilitate și posibilitatea de influențare a rezultului”. La toate cele trei capitole, Germania poate face progrese.

Însă când vine vorba de predictibilitate, nu numai Germania, ci întreaga lume va trebui să ia în calcul o pierdere a controlului. Oamenii de știință și medicii au subliniat în repetate rânduri că lupta împotriva coronavirusului nu este nicidecum un sprint, ci un maraton. Problema este că maratonistul, chiar dacă se lasă complet la kilometrul 30, știe că obiectivul se află la o distanță de 42 de kilometri și 195 de metri.

Amintim că ieri, cancelara Angela Merkel a anunțat o nouă incidență de atingerea căreia depind măsurile de relaxare. De teama mutațiilor virusului, guvernul federal și landurilor au convenit că Germania își poate redeschide magazinele, restaurantele, muzeele ori teatrele abia după atingerea unei valori a incidenței de sub 35. Angela Merkel a afirmat textual că prelungirea lockdownului este o măsură existențială în contextul acestor mutații, care vor fi dominante începând de luna viitoare și care pot declanșa un al treilea val al pandemiei.