Cum se explică penuria de medicamente din Germania?

Potrivit lui Thomas Preis, șeful Asociației Farmaciștilor din Renania de Nord, situația s-a înrăutățit semnificativ în ultimele luni. „Ceea ce era deja de luni de zile o problemă majoră în spitale afectează acum inclusiv îngrijirea pacienților din ambulatoriu”, a avertizat expertul într-un interviu acordat publicației Rheinische Post din Düsseldorf.

Ministerul Sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia atestă existența sincopelor în aprovizionare, precizând: „În ultimele luni, clinicile din Renania și din întreaga Germanie au fost aprovizionate doar cu aproximativ 80 % din necesarul de medicamente, iar în ultima perioadă doar cu aproximativ 50 %”. Potrivit Institutului Federal pentru Medicamente și Dispozitive Medicale (BfArM), această situație va continua și în lunile care urmează.

O problemă bine cunoscută

În ultimii ani, Germania a fost afectată în mod repetat de lipsa medicamentelor, penuria afectând în special antibioticele și medicamentele pediatrice. Consecințele sunt dintre cele mai grave, după cum relevă un sondaj efectuat în primăvara anului acestuia în rândul membrilor Asociației Medicilor Pediatri și a Medicilor pentru Adolescenți din Germania. O treime dintre doctori se tem că penuria de medicamente pune în pericol însăși calitatea tratamentului medical.

Sondajul mai arată că tratamentele vor necesita mai mult timp în condițiile în care medicii sunt nevoiți să verifice în prealabil ce medicamente sunt disponibile. Asociația Farmaciștilor Germani enumeră nu mai puțin de 500 de medicamente diferite, eliberate pe bază de rețetă, care sunt greu de procurat.  

Germania nu este singura țară din UE care suferă din cauza lipsei medicamentelor. Potrivit unui studiu realizat de PGEU (Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene) în 2023, situația s-a înrăutățit în ultima vreme în mai multe țări, între care Suedia, Portugalia și Spania.

Ingrediente active ieftine din China și India, dar la ce preț?

Cauzele penuriei sunt complexe, la fel ca producția actuală de medicamente. În timp ce Germania, cu marile sale companii farmaceutice precum Bayer, BASF, Boehringer Ingelheim și BioNTech, era considerată odinioară „farmacia lumii”, etapele de producție au fost între timp divizate și dispersate în întreaga lume, cu lanțuri de aprovizionare lungi și, prin urmare, expuse la perturbări.

În prezent, cele mai multe ingrediente active sunt fabricate în China și India, unde salariile sunt mai mici, iar reglementările de mediu joacă un rol mai puțin important decât în Europa. Pentru a putea oferi substanțele și mai ieftin, se pune accentul și pe producția de masă și pe monopolizare, ceea ce înseamnă că furnizorii, din ce în ce mai puțini, produc cantități din ce în ce mai mari. „Dacă înainte aveam zece furnizori de sirop de paracetamol, astăzi a rămas doar un singur furnizor principal”, explică pentru DW profesorul David Francas, expert în lanțuri de aprovizionare la Universitatea de Științe Aplicate din Worms.

„Suntem, prin urmare, dependenți de câțiva producători. Dacă unul dintre ei are o problemă, întregul lanț de aprovizionare are de suferit”, a declarat pentru DW și profesorul Ulrike Holzgrabe, expert în chimie farmaceutică și medicinală de la Universitatea din Würzburg. „Dacă se petrec incidente pe traseul de livrare, cum a fost închiderea portului din Shanghai în timpul pandemiei, ori blocarea Canalului Suez de o navă împotmolită, mărfurile nu pot ajunge la noi.”

Legislația de mediu sufocă producția de substanțe active

Însă nu numai divizarea producției, ci și nivelul scăzut al stocurilor și producția „just-in-time” pot exacerba problema, dat fiind că deficiențele pe termen scurt din lanțul de producție nu pot fi pur și simplu compensate.

Experții atrag atenția și că reaprovizionarea este costisitoare, de vreme ce facilitățile de depozitare costă bani și nu există certitudinea că medicamentele stocate vor fi vândute. În plus, fluctuațiile de cerere sunt semnificative. De pildă, în timpul pandemiei, cererea la Infectopharm s-a prăbușit, deoarece purtarea pe scară largă a măștilor a dus la o scădere bruscă a mai multor alte boli infecțioase. Întreprinderea a fost nevoită să distrugă sucuri antibiotice scumpe pentru copii, deoarece nu le mai putea vinde. Apoi, doi ani mai târziu, cererea exploda din nou.

O altă problemă acută este cea a prețurilor la medicamentele generice, care reprezintă aproximativ 70-80% din oferta de bază. „Marjele pentru fabricarea acestor produse sunt foarte scăzute”, spune Holzgrabe. Contractele cu discount și alte acorduri care au fost introduse în sistemul de sănătate german cu ani în urmă obligă producătorii să producă cât mai ieftin posibil.

Acesta nu este singurul motiv din cauza căruia relocarea producției în UE, care este cerută de multă lume, va rămâne greu de realizat. Producția de substanțe chimice fine pentru ingredientele active este și ea complicată, pentru că „am creat o legislație de mediu care face acest lucru aproape imposibil”, spune Holzgrabe. De altfel, aceasta nici nu ar putea fi o soluție pentru iarna viitoare, în condițiile în care, potrivit lui Francas, expertul în lanțuri de aprovizionare, este nevoie „de cel puțin cinci ani pentru restabilirea instalațiilor de producție”.