Cum vede Germania ieşirea din criza datoriilor

"Vom consolida pactul de stabilitate", a declarat Schäuble pentru săptămânalul Der Spiegel, referindu-se la documentul adoptat în 1997 sub numele de Pact de Stabilitate şi Creştere, care trasează liniile politicii economice şi fiscale pentru cele 17 ţări din zona euro.

Schäuble a arătat că autorităţilor comunitare le-ar plăcea să întărească instituţiile din UE imediat, dar acest lucru se poate realiza doar treptat. Ministrul german a subliniat că liderii europeni trebuie să atragă opinia publică de partea lor pentru fiecare plan de salvare adoptat.

"Când am creat moneda euro, nu am putut înfiinţa şi o uniune politică, deoarece oamenii nu erau gata pentru un astfel de pas," a explicat Schäuble. El a menţionat că, între timp, disponibilitatea ţărilor de a se orienta în această direcţie a crescut, dar procesul rămâne unul dificil, cu progrese lente.

Germania, divizată în privinţa metodelor de salvare

Remarcile lui Schäuble vin înaintea întâlnirii de marţi de la Paris dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară reprezintă a doua economie europeană după Germania.

Cei doi lideri vor discuta despre adoptarea de noi reguli de funcţionare a uniunii monetare şi vor încerca să disipeze temerile privind posibile degradări ale ratingului de ţară pentru cele două mari puteri europene.

Berlinul vrea ca statele din zona euro să exercite o disciplină bugetară strictă iar ţările care îşi administrează deficitar finanţele să suporte sancţiuni. Încrederea în moneda unică a fost zdruncinată puternic în ultimele luni, din cauza crizei datoriilor în care se află Grecia, Irlanda şi Portugalia. Mai mult, datoriile Italiei le depăşesc pe cele ale restului ţărilor europene.

Germania are însă probleme în adoptarea unei politici unitare în criza datoriilor europene. Schäuble şi Merkel se confruntă cu o revoltă în rândul propriului partid, Uniunea Creştin-Democrată, şi în cel al formaţiunii partenere la guvernare, Partidul Liber-Democrat, cu privire la acordul încheiat luna trecută la Bruxelles cu ceilalţi membri din zona euro.

Fără obligaţiuni europene

Principalele diferende vizează majorarea Fondului European de Stabilitate, în prezent în valoare de 440 de miliarde de euro, şi introducerea de eurobonduri.

Germania a respins emiterea de astfel de obligaţiuni europene, până când statele membre nu îşi vor pune ordine în finanţele naţionale, după cum a precizat Schäuble. Opoziţia social-democrată de la Berlin este însă în favoarea acestor euro-obligaţiuni, care ar permite obţinerea mai uşoară de credite de către ţările cele mai lovite de criza datoriilor.

Un alt indiciu al tensiunilor interne în coaliţia de la Berlin: ministrul liberal al economiei Philipp Rösler a declarat că sprijină interzicerea anumitor tranzacţii speculative la nivel de G7, deşi Schäuble îşi manifestase sprijinul pentru o astfel de decizie strict la nivel european.

Rösler a declarat pentru Welt am Sonntag că interzicerea acestor tranzacţii de către unele ţări europene este un lucru bun, dar insuficient. "Este necesar ca aceste tranzacţii speculative să fie blocate nu doar în Europa, ci în toate ţările G7". Problema ar urma să fie discutată, potrivit lui Rösler, la următorul summit G7.

Germania a solicitat vineri interzicerea acestui tip de operaţiuni bursiere în întreaga Europă, după ce patru state din zona euro au anunţat astfel de măsuri pentru două săptămâni, în încercarea de a combate nesiguranţa din pieţele financiare. Germania a interzis aceste tranzacţii puternic speculative încă din 2010.

dpa, reuters, os
Redactor: Robert Schwartz