Curtea Europeană se pronunţă asupra cotelor de refugiaţi

Reclamanţii - premierul slovac Robert Fico şi premierul ungar Viktor Orban, apreciază că redistribuirea către alte ţări a refugiaţilor din Grecia şi Italia nu are sens. Guvernul slovac s-a plâns imediat după decizia din septembrie 2015 a miniştrilor de Interne ai ţărilor UE, că este vorba de un "diktat din Bruxelles". Premierul ungar a afirmat săptămâna trecută în Parlamentul European că redistribuirea refugiaţilor nu funcţionează nici în ţările UE. Ungaria nu vrea în niciun caz să găzduiască pe teritoriul său refugiaţi sau solicitanţi de azil aflaţi în Italia sau Grecia, a subliniat Orban.

În faţa Curţii Europene de Justiţie, reprezentanţii Slovaciei şi Ungariei reclamă existenţa unor vicii de ordin formal. Baza juridică în virtutea căreia majoritatea miniştrilor de Interne a decis împotriva votului exprimat de Slovacia, Ungaria şi România a fost eronată şi "neglijentă", au explicat ei în faţa instanţei din Luxemburg. Cei doi reprezentanţi s-au mai plâns că ordinul miniştrilor de Interne europeni reprezintă în realitate un act legislativ, fără ca Parlamentele naţionale să fie audiate.

Poate UE să impună decizii?

Reclamatul este în acest caz Consiliul de Miniştri al UE, adică reprezentanţii tuturor celor 28 de state membre. Împuternicitul acestui organism a respins în faţa Curţii supreme europene toate argumentele reclamanţilor. Pentru procedură au fost alese bazele juridice corecte, a afirmat el. În plus, dată fiind gravitatea crizei refugiaţilor la începutul toamnei anului 2015, au fost necesare decizii rapide.

În septembrie 2015, mii de imigranţi soseau zilnic în Austria şi Germania, traversând ruta balcanică şi Ungaria. Instrumentul deciziei majoritare, prevăzut explicit în Tratatul de la Lisabona, a fost aplicat abia după ce Ungaria şi Slovacia au refuzat să mai coopereze. Comisia Europeană propusese chiar redistribuirea a până la 54.000 de refugiaţi şi imigranţi aflaţi în Ungaria în restul ţărilor UE. Dar guvernul de la Budapesta nu a fost de acord.

Premierul ungar Viktor Orban a refuzat săptămâna trecută încă o dată categoric posibilitatea găzduirii în ţara sa a unor refugiaţi sau imigranţi. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles, Orban a spus că ţara sa vrea să-şi rezolve problemele demografice printr-un program fără precedent de stimulare a familiilor ungare şi nu prin migraţie. "Migraţia este sâmburele tuturor conflictelor pe care le avem cu UE", a afirmat Orban, "indiferent că e vorba de drepturile organizaţiilor neguvernamentale, de universităţi sau democraţie". De aceea, el înţelege bine această controversă cu UE legată de imigraţie, fiindcă este vorba de o viziune despre cum va arăta societatea europeană peste 20 sau  30 de ani.

Aplicare întârziată în toate statele

Ungaria ar fi fost obligată, potrivit deciziei miniştrilor de Interne ai UE, să găzduiască 1294 refugiaţi. Dar în Ungaria nu s-a stabilit nici unul. Slovacia ar fi trebuit să primească pe teritoriul ei 886 de persoane. Până în prezent găzduieşte 16 refugiaţi sosiţi iniţial în Grecia. Comisarul european Dimitris Avramopoulos insistă că este necesară impunerea redistribuirii refugiaţilor, în semn de solidaritate cu Grecia şi Italia, ţările prin care imigranţii şi refugiaţii pătrund în Europa.

Dar redistribuirea avansează greoi şi în ţări ale UE care nu s-au plâns în faţa Curţii Europene de Justiţie. Comisia Europeană a comunicat pe 5 mai că din cele 160.000 de locuri de redistribuire prevăzute numai 28.713 au fost cu adevărat aprobate de statele membre. Numai 18.119 de oameni au fost redistribuiţi din Grecia şi Italia în alte ţări ale UE. Cei mai mulţi strămutaţi sunt găzduiţi de Germania, Franţa, Olanda şi Portugalia. Dar nici Germania nu şi-a onorat cota stabilită. Din cei 23.292 de oameni pe care trebuia să-i preia, a preluat doar 4.244.

Comisia Europeană a recunoscut între timp că redistribuirea care ar trebui să fie finalizată până în septembrie 2017 nu funcţionează cu adevărat. La Bruxelles se lucrează de aceea la noi propuneri de despovărare a Greciei şi Italiei. Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a deplâns luni faptul că Grecia şi Italia au fost lăsate singure cu problemele lor, deşi nu au nicio vină că se află din punct de vedere geografic pe ruta refugiaţilor.

Curtea din Luxemburg îşi va pronunţa probabil verdictul către sfârşitul acestui an. Ungaria va respecta desigur decizia, a anunţat ministrul ungar al Justiţiei, László Trócsányi. Ţara sa respectă legislaţia comunitară, a declarat el ziarului german Die Welt. Rămâne însă de văzut dacă guvernul ungar va renunţa la politica de respingere a oricărei imigraţii. Orban a încercat să înscrie în constituţie interzicerea strămutărilor, dar fără succes. Planul a eşuat tocmai din cauza opoziţiei partidului de extremă dreaptă Jobbik.

Ungaria are mai multe probleme cu UE

Comisia Europeană a deschis o procedură formală de sancţionare a Ungariei din cauza legii controversate a universităţilor. În plus, noile legi de azil din Ungaria, care prevăd internarea tuturor solicitanţilor de azil în zone de tranzit sunt analizate în prezent de Comisie şi este posibil să facă obiectul unui nou proces. Numai că de această dată Ungaria nu se va mai afla pe banca acuzării, ci în boxa acuzaţilor.

Bernd Riegert / ial