Salvatorii care țin România pe harta Europei
7 februarie 2023În ultimele veri, despre Grecia s-a vorbit mai puțin despre turism pentru că cele mai multe știri au fost despre incendiile care au luat vieți și au distrus comunități întregi. A fost mereu nevoie de ajutor din afară iar odată activat mecanismul european de protecție civilă, primii ajunși să-i ajute pe pompierii locali au fost cei din România. „Sunt de pe altă planetă”, a scris un ziar din Grecia. De ani de zile, pompierii sunt instituția în care românii au cea mai mare încredere, urmați de serviciul integrat de intervenții de urgență SMURD și de ambulanță.
Așadar, serviciile de salvare a cetățenilor sunt cele mai credibile. În principiu, e simplu: acestea au o misiune pe care o execută în baza unor proceduri standard, nu au de ce să o distorsioneze în vreun fel, iar politica nu are nicio treabă cu misiunile de intervenție. De regulă își duc intervenția la bun sfârșit și, în funcție de dificultate, reușesc să și prevină catastrofe mai mari. Este, probabil, o ilustrare a ce înseamnă un domeniu în care competența face regulile - munca de pompier este una de echipă
și, cum se spune, nu te joci cu focul.
Bătălia pentru supraviețuitori
Imediat după ce Ankara a decretat stare de alertă de grad patru, care implică recursul la asistență internațională, conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență s-a reunit luni dimineață, la scurt timp după ce la București s-a aflat de dezastru, și a decis să sară în ajutorul Turciei. Câteva ore mai târziu se vorbea deja despre primul echipaj străin de intervenție ajuns în zona cataclismului iar acesta era din România.
Ajunși în zona afectată de seism, pompierii, personalul medical și voluntarii români din structura RO-USAR (Romanian Urban Search and Rescue) au primit misiunea de a interveni în provincia Hatay, în apropiere de Antakia (Antiohia antică), oraș din sudul central al Turciei aflat la granița dinspre Mediterană cu Siria, în oglindă cu Latakia. Sunt specialiști în căutare-salvare, câte doi medici și asistenți de la SMURD și, împreună cu ei, câini special antrenați la Clubul Câinilor Utilitari pentru astfel de misiuni. Gruparea de intervenție are acreditarea agenției de profil asociată Națiunilor Unite, INSARAG."Echipele vor trebui să se descurce independent minim 14 zile”, a explicat, la plecarea salvatorilor români, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat. Trei aeronave Spartan și Hercules, cu 60 de oameni și patru câini, plus tone de echipamente indispensabile intervențiilor au decolat luni de la baza aeriană 90 Otopeni, acolo unde sunt staționate temporar și uriașele radare AWACS cu care NATO supraveghează cerul aliaților din sud-estul Europei. După ce și-au instalat ieri seară baza, marți au făcut, de la prima oră, o tură de recunoaștere a zonei rezidențiale în care vor încerca să salveze supraviețuitorii de sub dărâmături.
România care contează
Zborul umanitar facilitat de aviația militară a României a adus înapoi, la întoarcerea în țară, și opt dintre cei zece români care au cerut ajutor consular după ce cutremurele din Turcia i-au surprins chiar în apropierea epicentrului, la Kahramanmaraş. Este vorba despre cinci studenți și trei profesori, aflați în zonă într-un program Erasmus și recuperați cu două mașini trimise de Ambasada din Ankara. Au fost transportați din zona calamitată la Adana, unde au aterizat zborurile puse la dispoziție de Ministerul Apărării, iar de la Otopeni au ajuns, apoi, fiecare acasă cu sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
"Mulțumim, România! Nu vom uita niciodată ajutorul vostru prețios. Dumnezeu să ocrotească echipa care este pe drum spre Turcia! Apreciem eforturile lor și le dorim mult succes!", a postat ieri Ambasada statului turc la București. Conform presei turce, în afară de România, la misiunea internațională au răspuns cu echipe de salvatori zeci de state din întreaga lume, între care Olanda, Grecia, Israel, Statele Unite, Ucraina, Pakistan sau Germania.
Un lucru pare cert: acolo unde politicienii și instituțiile reprezentative pentru relații internaționale, începând chiar cu Președinția statului, au eșuat în încercarea de a impune România ca lider regional, au reușit mai multe cetățenii obișnuiți. Pe de o parte, cei care s-au mobilizat să îi protejeze pe refugiații ucraineni, în primele zile de la invazia rusă. Pe de alta, angajații serviciilor de intervenție trimiși de-a lungul ultimilor ani în Grecia, Franța, în Albania sau, acum, în Turcia. Aceștia au pus România pe harta partenerilor de încredere în familia europeană.