Când eşti sexy, îţi asumi riscul

Dacă vii ca turist în capitala Germaniei, cel mai greu e să nu găseşti ceea ce cauţi. Ba dimpotrivă, cu cât te interesează lucruri mai ieşite din comun, cu atât ai şanse mai mari să dai nas în nas cu ele. S-ar putea să dai si de berlinezi care te vor, şi nu prea.

Oraşul în care se ţin prezentări de modă în biserici, în care conceptul shabby-chic a devenit un cult şi în care în acelaşi timp se câştigă concursuri internaţionale de design unul după altul, unde avantgardismul se simte până şi la colţul străzii, în aerul de falafel, vândut printre tablouri într-o galerie, e cel cu care daca e să te potriveşti, vei constata în scurt timp că nu mai ai cum să fii potrivit în altele.

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi potenţiali "nepotriviţi" dau de gustul acestei struţo-cămile de dimensiuni gigantice, în care distracţia şi viaţa boemă sunt finanţate în bună parte din bugetul federal. Nici o problemă pentru berlinezi, care nu numai că se mulţumesc, dar se şi mândresc nevoie mare cu oraşul lor “sărac dar sexy”.

Oraş al lumii

Numai în primele şase luni ale lui 2013, au venit în capitala Germaniei 5,3 milioane de vizitatori şi dacă lucrurile merg în continuare la fel, berlinezii se pot făli la sfârşitul anului cu un nou record de turişti, de aproape 11 milioane. Oficiul de statistică Berlin-Brandenburg şi biroul de turism al capitalei, Visit Berlin, au publicat aceste statistici, din care reiese o creştere cu 5% a numărului de turişti, faţă de anul trecut.

Oameni care contribuie semnificativ la buzunarul capitalei, în condiţiile în care turismul a devenit aici între timp una dintre cele mai importante branşe ale economiei. “Din punct de vedere statistic, sosesc în fiecare minut 20 de oaspeţi în oraşul nostru”, a declarat nu mai puţin mândru primarul general al Berlinului, Klaus Wowereit. Numărul înnoptărilor a crescut şi mai mult, cu 9,2 procente, ajungând în primele şase luni la 12,4 milioane.

Managerul Visit Berlin, Burkhard Kieker, vorbeşte despre un “come-back al Berlinului, în ultimii 20 de ani, ca oraş al lumii”. “Oameni de pe toată planeta savurează aici cultura, subcultura, atmosfera de libertate şi autenticitatea istorică”.

Al cui?

Numai că berlinezii nu sunt chiar convinşi dacă atractivitatea oraşului lor, ca un Babilon modern în care totul e posibil, le face bine sau rău. De ce să fie Berlinul al lumii întregi, dacă poate să fie numai al lor? E adevărat că tocmai deschiderea de până acum a transformat oraşul în ceea ce este, dar parcă începe să devină prea mult. Culmea, mai ales pentru străinii care şi-au însuşit metropola ca pe o jucărie, pe care nu ar prea da-o şi altora. Berlinezilor le e teamă să nu piardă, odată cu năvălirea turiştilor, tocmai autenticitatea care îi dă locului acel je ne sais quoi.

Modernizarea excesivă strică uşor flair-ul unor cartiere nonconformiste ca Prenzlauer Berg sau Kreuzberg. Tot acest studiu recent arată că o treime din turiştii care vin la Berlin au sub 30 de ani şi sunt interesaţi mai puţin de obiective turistice, cum ar fi Poarta Brandenburg, cât de a trăi viaţa localnicilor. Exact ceea ce îi deranjează pe aceştia din urmă.

Aşa că berlinezii aleg să demonstreze din când în când împotriva proceselor de restructurare a metropolei lor iubite. Ies în stradă, fac scandal, nu vor hoteluri şi locuinţe de lux pe malul apei, unde odinioară stăteau liniştiţi la brunch-uri şi cafele cât era ziua de lungă. Nu vor să coste cafeaua şi croissant-ul cât în alte oraşe germane, ferească Domnu' cât în Paris sau Londra! Nu vor proiecte de infrastructură, macarale şi gălăgie.

Vor să fie ei, singuri cu Berlinul lor, aşa cum erau în urmă cu vreo 15-20 de ani, imediat după căderea Zidului. Sigur, cu facilităţile de acum dacă s-ar putea, dar nu cu atât de mulţi turişti. Atunci erau interesaţi de Berlin cam un sfert din turiştii de astăzi. În 1993, înnoptările ajungeau la numai 7,5 milioane.