Despre libertatea presei

Anul 2004 a însemnat o perioadă în care s-au săvârşit cele mai multe agresiuni împotriva presei în România, aproximativ o sută de cazuri în majoritatea judeţelor ţării. Pe de altă parte, doamna Manuela Preoteasa, de la Centrul pentru Jurnalismul Independent, arăta într-un studiu recent că în România există 1500 de publicaţii la care se adaugă circa 200 de cotidiene, însă puţine dintre ele pot fi considerate surse demne de încredere. În anul 2002, după o săptămână de monitorizare a ştirilor televiziunii naţionale, nu putea fi identificată nici o ştire critică la adresa guvernului de atunci, deşi 78% din ştiri se refereau la activitatea guvernului. Care este însă actuala stare de fapt a libertăţii presei din România?

Mircea Toma, director executiv al Agenţiei de Monitorizare a Presei:

Este o perioadă în care în România se manifestă două forţe negative care acţionează împotriva libertăţii de exprimare. Una este moştenită din vechiul regim, mentalitatea comunistă, sigur care are altă haină acum, reziduuri care se găsesc în Codul Penal unde încă mai se regăseşte infracţiunea de calomnie. A doua categorie de presiuni este de natură occidentală şi se manifestă în primul rând prin pârghii economice, ceea ce noi numim mecanisme de berlusconizare a presei din România.

Jurnalistul Liviu Mihaiu de la Academia Caţavencu este de părere că presa română trece printr-un moment benefic de libertate:

După dictatura banilor pe care fostul regim a exercitat-o ca mijloc de presiune şi manipulare a presei, la această oră presa este într-o efervescenţă şi într-un sindrom de eliberare, care este foarte reconfortant pentru noi ziariştii şi ne dă speranţe pentru că presa română este chiar mai liberă decât multe dintre mijloacele de informare din Occident.

Dar cât de importante sunt posturile de radio internaţionale, cum ar fi Deutsche Welle pentru libertatea de exprimare din România? Jurnalistul Liviu Mihaiu este de părere că importanţa lor este substanţială având în vedere că sistemul de referinţă al lucrurilor văzute din afară este capital pentru români. Explicaţia lui, românii sunt un popor provincial şi nu unul mesianic sau ego-centrat. Ca atare ţin cont mult de părerile celor de afară. Pe de altă parte foarte multe lucruri s-au întâmplat datorită lucrurilor din media internaţională. Radiourile din Occident sunt deja repere pentru media internă.

Ziaristul Mircea Toma are o altă explicaţie:

Importanţa lor este în primul rând de natură simbolică, un termen de referinţă pentru România foarte important. Din păcate importanţa aceasta nu se reflectă suficient în audienţă. Ca termen de referinţă şi profesionalism pentru jurnaliştii autohtoni, este foarte important.