Destabilizarea Moldovei, un pericol mare și real
3 mai 2022
Pretextul unor provocări ar putea fi recenta interzicere de către Parlamentul de la Chișinău a simbolurilor ocupației ruse în Ucraina – literele „Z”, „V” și panglica bicoloră „Sf.Gheorghe”. Politicienii pro-ruși de la Chișinău și autoritățile din Autonomia Găgăuză au anunțat că vor sfida această interdicție și și-au chemat susținătorii să procedeze la fel în cadrul unei manifestații publice pe 9 mai (Ziua Victoriei). În ultimii ani s-a reușit impunerea percepției false că panglica „Sf. Gheorghe” ar fi simbolul Victoriei asupra fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial. Asta deși, în realitate, în URSS acest simbol era interzis.
Despre faptul că focarul războiului s-ar putea extinde în Moldova se discută la București, Londra, Kiev, Washington, dar și la Moscova. Principalul impediment în calea rușilor este acum rezistența Ucrainei, care îi face inutili Rusiei pe cei 1600 de militari ruși pe care Moscova îi întreține în regiunea transnistreană, precum și pe cei peste 7000 de soldați din așa-numita „armată a Transnistriei”, controlați de regimul separatist pro-rus.
Tactica de luptă a trupelor rusești de ocupație din Ucraina denotă reanimarea de către Kremlin a „planului Novorosia”, în care Transnistria separatistă ar face joncțiune cu teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse. Planul inițial, din 2014, al lui Putin prevedea anexarea a 10-12 regiuni ale Ucrainei, de la Donbas până în Transnistria. Miza lui inițială era că un asemenea plan va fi susținut de populația de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei. A urmat însă o mare dezamăgire și un eșec, după care, în 2015, Kremlinul părea să fi renunțat la acest proiect. Ideea cu privire la „lumea rusă” nu a captivat o masă critică în Ucraina. Acum însă, Rusia încearcă să impună acest plan cu forța armelor. Pericolul pentru Moldova a reapărut.
Moldova poate deveni un „bonus” pentru Rusia dacă scade rezistența Ucrainei
În acest context, rezistența Ucrainei e principala miză a Republicii Moldova. Căderea regiunii Odesa ar însemna că Moldova, care nu se află sub umbrela de securitate a NATO, rămâne fără scut și cu arme simbolice în fața unui agresor cu mari pofte de teritorii străine și care nu se mai complică să găsească formule diplomatice în a-și exprima aceste pofte în raport cu Republica Moldova. Kremlinul vrea o Moldovă „transnistrizată”. Altfel spus, vrea să-și pună în aplicare planul de federalizare (așa-numitul „plan Kozak”) scris în 2003 și eșuat în 2004 pe motivul respingerii de către Chișinău. Putin a perceput acel gest ca pe o mare umilință din partea moldovenilor. În presă au apărut dezvăluiri că el ar fi primit vestea că ex-președintele moldovean Vladimir Voronin s-a răzgândit și refuză să semneze acel memorandum când era deja în zbor spre Chișinău (pentru a-l semna).
Moldovenii, deși au trecut printr-un război moldo-rus în 1992, soldat cu secționarea teritoriului, nu sunt la fel de uniți precum ucrainenii acum contra agresorului rus. Moldovenii sunt divizați, iar din punct de vedere geopolitic sunt aproape 55% pro-europeni și 45% pro-ruși - „condiții ideale pentru un război civil”, a remarcat, cu câțiva ani în urmă, un analist politic de referință din spațiul românesc. În plus, nici armele ucrainenilor nu le au ca să se poată apăra. Moldova e neutră și unii, la Chișinău, mai cred că acest statut de neutralitate poate fi considerat un scut, chiar dacă Rusia l-a sfidat deschis în ultimii 30 de ani și a menținut în stânga Nistrului armată și depozite uriașe de armament.
Moldova se află acum la adăpost datorită Ucrainei, iar mai nou nu ar putea fi atacată de Rusia nici pe cale aeriană. Armata ucraineană a anunțat că va doborî orice avion care va încerca să ajungă în regiunea transnistreană prin spațiul aerian al Ucrainei, utilizând în acest sens sistemul de apărare aeriană S-300 donat recent de Slovacia. De asemenea, Kievul a spus că Ucraina respectă sensibilitățile Moldovei legate de regiunea transnistreană, dar dacă situația se agravează și rușii folosesc forțele din Transnistria în acest război, Ucraina va lovi aceste ținte.
Pârghiile de destabilizare ale Rusiei în Moldova
Dar Rusia are suficiente pârghii pentru a destabiliza Moldova și fără a ajunge cu tancurile acolo. Scopul de bază al Rusiei în raport cu Moldova este deturnarea cursului ei pro-european. Instrumentele pe care Rusia le-a pus deja în funcțiune în acest sens sunt: Transnistria, „coloana a cincea” din Moldova, Autonomia Găgăuză (sudul țării cu o populație loială în proporție de peste 90% conform opțiunii de vot) și partidele pro-ruse, care reușesc să exploateze electoral ura față de România, față de NATO și UE și care au chemat populația la nesupunere în raport cu restricționarea simbolicii ocupației ruse.
Pe moldoveni, războiul din Ucraina nu i-a unit, ci i-a panicat. Și rușii, și ucrainenii au aruncat în ultima perioadă, în spațiul public, semnale alarmiste menite să-i sperie pe moldoveni. Unii au plecat din țară de teama invaziei. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a întârziat cu securizarea spațiului informațional, iar din această cauză mulți moldoveni au preluat de la TV narativele propagandei ruse și cred că „ucrainenii se omoară între ei și își distrug singuri orașele”.
Pe acest fundal, riscul de destabilizare este major. În Moldova e stare de urgență în legătură cu războiul din Ucraina. Autoritățile au interzis simbolurile ocupației ruse, au stabilit amenzi pentru cei care vor neglija aceste restricții, dar nu și pentru organizatorii unor astfel de manifestații. Potrivit Maiei Sandu, interzicerea simbolurilor ocupației ruse nu-i împiedică pe moldoveni să comemoreze eroii care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Marți, 3 mai, președintele Maia Sandu a chemat din nou cetățenii să fie uniți contra războiului. „Războiul este la hotarul nostru. Nu putem nega această realitate. Pacea depinde de puterea noastră de a fi uniți în fața pericolului comun și ea poate fi menținută doar cu eforturi comune. Pacea depinde de capacitatea noastră de a nu ne lăsa prinși în plasa falsurilor și a provocărilor, de puterea noastră de a gândi drept și a acționa cu responsabilitate, de a nu promova ura și dezbinarea”, a declarat Maia Sandu într-un mesaj video adresat cetățenilor.