Dezarmare nucleară pe jumătate

Când vine vorba de dezarmarea nucleară, rolul Germaniei este cu mult peste acela al unui simplu spectator. Pe teritoriul ei continuă să existe armament nuclear american, fapt care s-a dorit a fi, nu o dată, ascuns sub preş.

Chiar dacă nu deţine arme nucleare, Germania a acceptat să depoziteze parte din aresenalul Alianţei Nord-Atlantice. Pe scurt, în Germania există momentan aproximativ 20 de bombe atomice americane. Avioanele militare germane stau în stand by, iar piloţii se antrenează pentru eventuala nevoie de a le detona.

Bombe atomice americane în Germania

O stare de lucruri anacronică şi neavenită, afirmă răspicat cele trei partide de opoziţie din Germania, care doresc ca Berlinul să se dezbare cât mai rapid de armele americanilor. Ecologistul Jürgen Trittin de pildă i-a cerut cancelarului Angela Merkel să înceteze a se mai ascunde în spatele Statelor Unite.

"Decizia de a continua să fim o putere atomică indirectă aparţine strict Republicii Federale Germania", crede Trittin.

Amplasarea armelor nucleare americane în Germania şi în alte state europene a început la mijlocul anilor '50, când Alianţa Nord-Atlantică punea la punct "Strategia represaliilor masive". Conform acestei strategii, orice atac al Uniunii Sovietice îndreptat înspre unul din statele membre NATO ar fi fost urmat de riposte nucleare însemnate din partea Alianţei. Pentru Germania, umbrela protectoare a NATO a însemnat enorm la acea vreme.

Statut incompatibil

Chiar şi după căderea Cortinei de Fier, Alianţa Nord-Atlantică a decis să păstreze un minim de armament nuclear în Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Turcia, pentru a consolida securitatea şi stabilitatea continentului european. Creştin-democraţii cancelarului geman Angela Merkel susţin în continuare această abordare, considerând-o absolut necesară.

Discuţiile pe marginea acestui subiect conţin însă un element extrem de problematic. Germania şi alte patru state NATO în care au fost depozitate bombe atomice americane au statut de ţări lipsite de arme nucleare. Din acest motiv, nu puţini sunt analiştii care susţin că aceste state încalcă "Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare". Nici argumentul conform căruia Germania ar dori să aibă un cuvânt de spus în cadrul grupului de "planificare nucleară" al NATO nu mai are valabilitate, de vreme ce statele care nu deţin arme atomice au de multă vreme drept de veto în acest grup.

Stânga germană, fermă

Reprezentantul Stângii, Gregor Gysi consideră că Germania gândeşte ca pe vremea Războiului Rece. "Doriţi cumva să spuneţi că Grecia şi Canada nu au nici o influenţa în interiorul Alianţei Nord-Atlantice din cauză că nu au amplasate, pe teritoriul lor, arme nucleare americane? Ţinând cont de istoria noastră, noi ar fi trebuit să fim primii care renunţă la acest program. Dacă nu am putut fi primii, haideţi să fim a treia ţară care renunţă", a îndemnat Gysi.

Autor: Nina Werkhäuser / Vlad Drăghicescu

Redactor: Cristian Ştefănescu