Din nou despre sistemul de educaţie

Cu ocazia depunerii jurământului, deţinătoarea portofoliului educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost somată, oarecum, de preşedintele Traian Băsescu să nu modifice legea educaţiei. Politic vorbind pare firesc, dar raţional nu se poate găsi nici un argument împotriva modificării legii. Preşedintele suspendat şi-a făcut un titlu de glorie din legea educaţiei (croită nu la guvern, ci în cadrul unei comisii prezidenţiale), dar ea este departe de a fi ireproşabilă. Legea conţine noutăţi binevenite, dar şi inovaţii surprinzătoare, care nu au fost suficient analizate. De exemplu, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu şi organizarea unui ciclu liceal de 3 ani.

Există în sistemul românesc un precedent care e departe de a fi cu totul fericit. La nivelul universităţilor, reforma Bologna a impus crearea unui ciclu de 3 ani, urmat de masterat. Rezultatele au fost însă preponderent negative. Dezbaterea publică, aşa cum răzbate ea din presă, nu reflectă nici a zecea parte din insatisfacţia reală pe care această reformă a provocat-o. Cel puţin în cadrul studiilor umaniste, profesorii depun mărturie că cei 3 ani de facultate nu au făcut decât să comprime materia din cei patru ani anteriori reformei, în aşa chip, încât nivelul studiilor a scăzut simţitor, aducând în prag de masterat studenţi tot mai superficial pregătiţi. E adevărat că poate fi vorba de şocul adaptării, care ar putea fi atenuat cu timpul, dar cert e că experienţa nu a fost cu totul fericită.

Este posibil de aceea ca şi reforma liceului să ducă la efecte negative asemănătoare. În orice caz, ministrul Ecaterina Andronescu a relansat această dezbatere, refuzând tabuul instituit de preşedintele Traian Băsescu. "Dacă vom face modificări, fiindcă eu cred că este nevoie să facem, una dintre modificări pe care o văd ca fiind absolut necesară se leagă de clasa a IX-a. Noi nu am scos clasa a IX-a de la licee, dar, aşa cum ştiţi, legea o prevede, iar în anii următori ne vom afla într-o astfel de situaţie”. Declaraţia, consemnată de Mediafax continuă cu precizarea unor opţiuni personale: “Eu cred că, într-un fel, preluând clasa a IX-a de acolo şi trimiţând-o la şcolile generale care sunt majoritatea în mediul rural, iar elevii de acolo au rezultate mai slabe, ar însemna să aruncăm pe tobogan şi învăţământul liceal”.

Gelozia nu este o formă raţională de a face politică. De aceea preşedintele şi PDL, care au impus legea educaţiei la limită, printr-o decizie controversată a CCR, ar trebui să accepte reluarea dezbaterii. Sunt multe lucruri la care nu s-a reflectat îndeajuns, cum ar fi bacalaureatul unic şi efectele sale asupra structurii sistemului şcolar. Rezultatele din ultimii doi ani fac evident faptul că nu toţi elevii pot obţine diploma de bacalaureat cu actuelele exigenţe şi că ar fi nevoie de o regândire a întregului sistem şcolar post-gimnazial şi de instituirea mai multor tipuri de bacalaureat. Unele ar permite accesul la universitate, iar altele nu. În prezent sistemul egalitar adoptat în virtutea unor presupoziţii ideologice nedemonstrate nu face decât să provoace grave tulburări sociale, care vor duce mai devreme sau mai târziu la explozii necontrolabile. În plus este clar că societatea duce lipsă de oameni care să ştie să facă lucruri precise, nu neapărat meşteşugurile de odinioară, dar deprinderi şi competenţe pe care economoia modernă le pretinde.

Deocamdată ministrul Ecaterina Andronescu a redeschis subiectul, dar este nevoie de o nouă mobilizare reflexivă, una care, dacă ar fi cu putinţă, să evite disputa partizană.