"Directivă" de a arăta ca eșec reformele guvernării Sandu

Sunt bani gratis pe care Guvernul de la Chișinău îi primește de la UE pentru a ajuta cetățenii moldoveni să treacă mai ușor perioada rece a anului. Banii, care vor ajunge în bugetul de stat al Republicii Moldova până la sfârșitul acestui an, fac parte din pachetul de asistență al Uniunii Europene de 250 de milioane de euro, anunțat anul trecut.

Amendamentul la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană, care va permite debursarea banilor, a fost semnat joi la Chișinău de către ministrul moldovean al Economiei, Dumitru Alaiba, și directorul general al Direcției vecinătate și negocieri privind extinderea a Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, în prezența Maiei Sandu și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen la Chișinău: „Sunt impresionată!”

Președinta Comisiei Europene s-a declarat impresionată de eforturile Chișinăului în procesul de aderare la UE întreprinse în ultima lună și a reiterat că „solidaritatea UE cu Republica Moldova rămâne de neclintit”. „Ați arătat că Europa poate conta pe voi. Sunt impresionată! Inima europeană bate atât de tare aici. Moldova a demonstrat cât de europeană este. La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană va prezenta raportul anual privind extinderea UE și va evalua progresele Republicii Moldova. Viitorul Moldovei este în UE. Progresele înregistrate sunt extraordinare. Ați parcurs o cale atât de lungă și grea – cu ameninițări și atacuri hibride. Împreună facem Moldova mai rezilientă”, a menționat Ursula von der Leyen după întâlnirea avută cu președinta Maia Sandu.

„Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu este doar o alegere politică, este singura cale de a ne proteja libertatea, pacea și democrația. Suntem recunoscători pentru asistența de care am beneficiat în crizele cu care ne-am confruntat în trecut, iar acum suntem pregătiți nu doar să primim, ci și să oferim ajutor în timpul crizelor și dezastrelor naturale”, a menționat Maia Sandu. Ea a precizat că aderarea Moldovei la UE este o certitudine și că acest moment va veni „într-un viitor nu prea îndepărtat”.

Vizita la Chișinău a șefei Comisiei Europene are loc în ajunul publicării raportului Comisiei Europene privind extinderea. Acesta va fi prezentat în prima jumătate a lunii noiembrie, dar despre aceasta se va discuta și la cea de-a patra reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova, din 17 octombrie. Reprezentanți din peste 30 de state și zeci de organizații internaționale și financiare, care se vor afla la Chișinău săptămâna viitoare, vor analiza necesitățile Republicii Moldova în contextul crizei generate de războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei.

Pro-rușii și falșii pro-europeni fac tot posibilul ca să blocheze aderarea

Entuziasmul partenerilor europeni în raport cu progresele înregistrate de Guvernul de la Chișinău nu este împărtășit nici de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nici de politicienii moldoveni pro-ruși, nici de falșii pro-europeni locali. Moldova se află în plină campanie electorală pentru alegerile locale generale (5 noiembrie), iar principala narațiune pe care încearcă să o acrediteze opozanții guvernării pro-europene este că partidul creat de Maia Sandu (PAS) nu știe să guverneze și înregistrează eșecuri pe toate fronturile. Asta în condițiile în care această guvernare a reușit să scoată Moldova din izolare internațională și să o apropie de etapa începerii negocierilor de aderare cu UE. Acompaniați de Putin de la Kremlin, care în ultima sa apariție publică a spus că „moldovenii își pierd identitatea” din cauza actualei guvernări pro-europene, politicienii moldoveni pro-ruși, conectați la oligarhii fugari, care au jefuit Moldova până în 2019, amplifică sincronizat campania de divizare a societății prin falsuri mediatizate concertat și prin gesturi ipocrite și populiste.

Reforma care întâmpină cea mai mare rezistență din partea sistemului corupt, lăsat moștenire de fostele guvernări controlate de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și pro-rusul Igor Dodon (cercetat pentru trădare de patrie), este cea legată de justiție. Pentru a nu admite blocarea sistemului de către judecătorii și procurorii corupți (care au deservit vechile regimuri) sau conservarea lor în interiorul sistemului, guvernarea este nevoită să aplice măsuri extraordinare – unele la limita democrației. Totuși, după numeroase încercări de a bloca schimbarea la vârful sistemului judecătoresc, s-a reușit alegerea unui CSM funcțional. În prezent procurorii sunt cei care blochează procesele prin împiedicarea organizării Adunării Generale a Procurorilor la care ar urma să fie ales un CSP nou funcțional. Acesta, la rândul său, ar urma să declanșeze două procese esențiale: demararea procedurii de alegere a unui nou procuror general și declanșarea evaluării externe a integrității tuturor procurorilor din sistem.

Într-o intervenție în cadrul sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a salutat progresele înregistrate în domeniu de Republica Moldova: „Problema reală este că e nevoie de acțiuni rapide în procesul de reformare din Moldova și, totodată, e nevoie să ne asigurăm că sunt respectate în totalitate standardele europene. De aceea, este important să fie implementate recomandările Comisiei de la Veneția. Acest echilibru este important. Dar, suntem siguri că se fac progrese mari în Moldova și le urmărim cu atenție”, a menționat comisarul european pentru justiție.