Discutii aprinse despre prezentul si viitorul Europei

Ca in fiecare an, congresul a oferit participantilor posibilitatea expunerii diferitelor puncte de vedere. Disputa de idei a fost de asta data mai vie ca in trecut, reflectand opinii diverse, legate de dezvoltarea diferitelor tari si a legaturilor dintre ele. Ideea unitatii europene, care trece actual printr-un moment de criza, a fost dezbatuta pe larg la congres.

Daca la intalnirile trecute se aborda prioritar problema apropierii dintre statele membre in vederea depasirii in comun a dificultatilor, de asta data s-a analizat prapastia ivita in diferite probleme comunitare. Temele discutate concret au fost: iesirea din actualul Impas; de ce fel de reforme ar avea nevoie UE; granitele UE si granitele dintre statele membre; acordul de la Schengen intre sperantele initiale si realitatea actuala; rolul regiunilor europene in vindecarea cicatricilor istoriei si formarea unei noi Europe.

Vicepresedintele EJ, Rotger Kindermann a vorbit la inceputul Congresului despre rezultatele alegerilor europene care au dus la o faramitare a grupurilor parlamentare si in consecinta la sporirea dificultatilor in luarea de hotarari. Dezbaterile din Parlamentul European au scos in evidenta contradictiile dintre diferitele pozitii adoptate de tarile membre.

Un referat urmarit cu interes de participanti, susţinut de Ludek Niedermayer, a fost consacrat problemelor integrarii statelor din centrul si din rasaritul Europei. Cu toate progresele facute de noile membre ale Uniunii Europene, diferentele de dezvoltare intre vechii si noii membri persistă si chiar s-au accentuat.

Un model interesant pentru integrarea europeana a fost prezentat de Ulrike Guerot, profesor la Universitatea din Krems, care a pledat pentru "Republica Europa". In acest model cetatenii Europei ar trebui sa se bucure de drepturi egale, din punct de vedere socio-economic, cum ar fi acelasi salariu minim, indiferent de regiunea in care traiesc. Regiunile mai dezvoltate ar ajuta in mod neconditionat regiunile ramase in urma. Acest referat a fost urmat de discutii aprinse privind fezabilitatea modelului prezentat. Unii participanti au obiectat ca tendinta spre egalitarism, (dealtfel ireala), seamana cu cele propovaduite sub regimul comunist....

Detmar Doering de la Fundatia "Friedrich Naumann" a atras atentia asupra dificultatilor legate de integrarea noilor state membre ale UE din centrul si estul Europei. Tendintele de a merge pe drumuri proprii nu pot avea efecte benifice pentru dezvoltarea de ansamblu.

In cadrul discutiilor privind diferentele dintre tari, unii vorbitori s-au referit la situatia presei din Ungaria si Polonia, unde anumite grupuri exercita un control menit sa influenteze opinia publica.

Acordul de la Schengen a constituit tema unei largi dezbateri, iniţiate de Jiri Pehe. In conditiile actuale, cand unele tari europene sunt luate cu asalt de valuri de refugiati, se intensifică eforturile de aparare a granitelor nationale impotriva unei imigrari necontrolate. In felul acesta Uniunea Europeana este in pericol sa piarda un drept de care s-a bucurat timp de decenii - libertatea de circulatie.

O atentie deosebita a fost acordata rolului regiunilor in formarea unei "Europe noi", subiect abordat de Ladislav Cabada. Relatiile interregionale pot depasi cu succes barierele impuse de state a caror suveranitate ramane neatinsa. Decizia cooperarii interregionale nu trebuie legata de autoritati centrale si se poate dezvolta bazandu-se pe interese locale, spre beneficiul populatiei direct implicate. In felul acesta se poate produce un schimb intens de valori materiale si culturale, ceeace duce la o integrare sociala.

In afara programului de lucru din cadrul Congresului, jurnalistii participanti au fost invitati de colegii din Praga la o croaziera pe Vltava, ceeace a constituit un prilej în plus de continuare a discutiilor, adeseori contradictorii, privind problemele actuale ale Europei. La incheierea intalnirii, presedintele Asociatiei Ziaristilor Europeni, Paolo Magagnotti, a anuntat ca viitorul Congres va avea loc in toamna anului 2020 la Timisoara.

In concluzie, se poate afirma ca intalnirea ziaristilor europeni de la Praga a adus o contributie la apropierea diferitelor puncte de vedere.