Donald Trump și pumnul ridicat

Donald Trump, cu fața însângerată, ridică pumnul într-un gest de luptă. Forțele de securitate încearcă să îl împingă pe fostul președinte la pământ pentru a-l proteja - o imagine de-a dreptul istorică și plină de simboluri. "În cea mai gravă situație în care se poate afla o persoană, în fața morții, persoana împușcată nu se gândește în primul rând la ea însăși, ci la misiunea sa", spune experta americană în comunicare Marion G. Müller de la Universitatea din Trier.

Imaginea are fără îndoială efect. Fără a fi un semn al victoriei, ci un gest de determinare feroce și de furie enormă, pumnul stâns al lui Trump face din candidatul la președinție un martir în ochii susținătorilor săi, un om cu mesaj mesianic. "Trump face aici o promisiune de mântuire", explică Müller în interviul acordat DW.

"Faptul că a supraviețuit tentativei de asasinat într-o manieră triumfătoare, după cum sugerează gestul cu pumnul, este interpretat de trumpiști ca fiind voința lui Dumnezeu și, în esență, un semn că realegerea sa este aproape. SUA este o țară profund religioasă, iar fotografia cu Trump ridicând pumnul este pentru mulți susținători ai fostului președinte "imaginea misiunii de a conduce țara".

Cum ar fi arătat o situație similară în Rusia

Oricât de spontan ar fi fost, gestul lui Trump de a ridica pumnul a fost declanșat de instinctul său politic. Fostul președinte cunoaște puterea imaginilor. Gestul său l-a transformat în "anti-victimă", acționând el însuși și ridicând pumnul de mai multe ori. "Deși acest lucru se încadrează în istoria iconografică a pumnului strâns, afișat cu precădere în cadrul mișcărilor pentru libertate și independență, pumnul ridicat al lui Trump se află într-un contrast evident cu rolul de victimă a sistemului judiciar american pe care și-l însușise anterior.

Dacă un incident similar s-ar fi petrecut în Rusia și președintele Putin ar fi recurs la un gest similar, acesta probabil că nu ar fi făcut obiectul atenției publice, presupune experta în comunicare. "În Rusia, incidentul ar fi fost minimalizat și s-ar fi vorbit eventual despre o armă care s-a descărcat din greșeală. Ulterior, în presa rusă am fi asistat la apariția unui Putin strălucitor. Însă presa americană este însetată de astfel de fotografii iconice, așa încât ea nu a ales momentul de dinainte, când Trump s-a ferit de glonț, ori clipa care a urmat, când candidatul republican a fost condus în mașina neagră. A fost aleasă imaginea lui Trump cu pumnul ridicat  pentru că ea se încadrează perfect în tradiția iconică și patetică a comunicării prezidențiale americane", crede Müller.

Pumnul

Pumnul strâns are o istorie îndelungată, după cum remarcă expertul în gestică Roland Posner, fost director al Centrului de Semiotică de la Universitatea Tehnică din Berlin. Chiar și picturile de pe vasele grecești vechi de 2000 până la 3000 de ani arată oameni care își folosesc pumnii în lupte, încleștați victorios sau afișați în chip de amenințare.

Pumnul, cea mai elementară armă a omului, combină forța mâinii și a brațului. Cu toate acestea, pumnul a evoluat de la o armă de lovire la un gest amenințător suficient pentru a pune inamicul pe fugă. Este foarte probabil ca omul din epoca de piatră să fi strâns deja pumnul când dorea să își apere peștera, soția, proviziile sau focul esențial pentru supraviețuire.

Însă ce face din pumnul ridicat un semnal de luptă politică? Însuși naturalistul englez Charles Darwin a speculat pe marginea acestui aspect. În tratatul său "The Expression of Emotional Movements in Man and Animals" (Exprimarea mișcărilor emoționale la om și animale, n.r.), publicat în limba germană în 1872, el a identificat pumnul încleștat ca fiind o caracteristică tipică a furiei. "Gesturi precum ridicarea brațelor cu pumnii strânși ca și cum ar vrea să lovească pe cel care insultă sunt foarte frecvente. Doar câteva persoane foarte pasionale pot rezista impulsului", scria specialistul în științe comportamentale.

Mâna, un simbol al oamenilor muncii

Mâna ca simbol al forței de muncă și al voinței sale politice a devenit parte a iconografiei secolelor XIX și XX, scrie etnologul Gottfried Korff din Tübingen. Mâna îi simbolizează pe cei care au intrat pe scena istoriei ca urmare a schimbărilor economice și sociale. "Mâna dezvăluie apropierea de activitățile muncitoare", arată Korff într-un articol pentru site-ul wissenschaft.de. "Ea este mai mult decât un instrument organic de apucare a obiectelor înconjurătoare prevăzut de echipamentul biologic de bază".

Imaginea mâinilor împletite devine simbolul unei forțe de muncă tinere, organizate, care pune accentul pe fraternitate și solidaritate. Însă gesturile nu au rămas defel în registrul pașnic, după cum arată picturile din epocă. În timpul marelui val de greve care a traversat Europa spre sfârșitul secolului al XIX-lea, pumnii strânși, ridicați, gata de luptă, reafirmau cererile muncitorilor pentru condiții de muncă mai bune și pentru securitate socială. "Pumnul strâns exprimă puterea explozivă a problemei sociale", spune Korff.

Un pumn și mai multe mișcări politice

Mai multe mișcări sociale aveau să adopte gestul cu pumnul ridicat. Mișcările socialiste folosesc un pumn roșu, uneori în combinație cu un trandafir. Pumnul negru reprezintă Black Power, mișcarea pentru drepturile civile ale afro-americanilor.

Un "pumn arian" alb simbolizează Puterea Albă promovată de scena neonazistă globală și de Ku Klux Klan-ul american. Să ne amintim că teroristul de extremă dreaptă Anders Behring Breivik a salutat tribunalul din Oslo în 2012 cu pumnul ridicat. Pumnul este în același timp utilizat de Women Power și de comunitatea LGBTQ.

O coincidență care a făcut istorie

Atacul asupra fostului președinte american Donald Trump înainte ca acesta să ridice pumnul cu hotărâre nu a fost un asasinat politic, spune Marion G. Müller. Potrivit ei, ”secvența evenimentelor și cei implicați în acele clipe poartă mai degrabă amprenta unui dezmăț american clasic". Asasinul, un tânăr în vârstă de 20 de ani, își propusese fără îndoială să fie ucis după o acțiune spectaculoasă. Avem cu alte cuvinte o "sinucidere extinsă". Printre victimele aleatorii s-au numărat fostul președinte Trump, dar și un pompier și alte două persoane. Iată, deci, o coincidență care a făcut istorie, mai ales datorită imaginilor cu puternică încărcătură simbolică, conchide experta în comunicare.