Ecologiştii germani: de la partid de protest la unul de mase

Pe 12 şi 13 ianuarie 1980, la Karlsruhe s-a reunit o adunătură din cale afară de pestriţă. Au fost prezenţi veterani ai mişcării studenţeşti din 1968, activişti de mediu, luptători pentru pace, conservatori, protectori ai animalelor, feministe, comunişti. Mulţi dintre bărbaţi purtau bărbi lungi şi salopete în toate culorile posibile iar femeile erau îmbrăcate în pulovere tricotate cu mâna lor cel mai adesea. La sfârşitul întâlnirii a luat fiinţă un nou partid care avea să schimbe Germania. Formaţiunea "Die Grünen" (Verzii) îşi trăia primele clipe.

Până atunci exista un sistem partinic închis

Pentru restul partidelor de pe scena politică din Germania de Vest, fenomenul era ceva total necunoscut. De la sfârşitul ultimei conflagraţii mondiale, agenda politică fusese stabilită aproape exclusiv de formaţiunile conservatoare CDU şi CSU, de laburiştii din SPD şi de liberalii grupaţi în FDP. Dar iată că ecologiştii au reuşit să devină partid parlamentar deja din 1983. În Bundestag ei au fost întâmpinaţi la început de deputaţii celorlalte partide ca nişte oameni ciudaţi şi prost crescuţi. O generaţie care era încă marcată de frământările studenţeşti ale anilor 60 a preluat foarte rapid funcţiile-cheie oferite de formaţiunea ecologistă. Otto Schily, avocatul de stânga care i-a apărat pe unii terorişti ai grupării teroriste RAF în procesele ce le-au fost intentate, a marcat grupul parlamentar ecologist în prima legislatură. Joschka Fischer, care a luat parte la lupte violente de stradă la Frankfurt, la finele anilor 1960, a devenit în 1985 primul ministru regional ecologist al Mediului în landul Hessa.

Kellner: "Am mare respect pentru militanţii din 1968"

A trecut mult timp de atunci. Cu toate acestea, şi ecologiştii de azi îşi amintesc cu plăcere de generaţia membrilor fondatori. Preşedintele executiv federal, Michael Kellner, a declarat, de exemplu, pentru DW: "Am mare respect pentru această generaţie. A schimbat ţara incredibil de mult. S-a schimbat şi pe ea. Acum încărunţeşte cu demnitate. Graţie acestei generaţii câştigăm şi acum multe voturi din partea oamenilor trecuţi de 60 de ani." Lupta împotriva energiei atomice, lupta pentru dezarmare în vest şi în est, apărarea drepturilor civice - toate acestea au fost teme centrale în primii ani ai formaţiunii ecologiste. În 1998, la 18 ani de la înfiinţare, ecologiştii au ajuns la putere. Joschka Fischer a devenit ministru federal de Externe. Verzii au guvernat Germania alături de social-democraţii din SPD vreme de şapte ani. În acea perioadă, ecologiştii au cunoscut cea mai mare schimbare din întreaga lor istorie. Fischer a votat pentru participarea soldaţilor germani la războiul din fosta Iugoslavie, abandonând doctrina strict pacifistă de până atunci, spre disperarea unor segmente largi de la baza partidului. La un congres, Fischer a fost, de altfel, împroşcat de sus până jos cu colorant.

Cu 30 de ani în urmă lua fiinţă "Bündnis 90", fuziunea ecologiştilor din vestul şi estul Germaniei

Kellner abia se alăturase pe atunci formaţiunii ecologiste şi era un adversar al lui Fischer. În 1999, după victoria ministrului de Externe la congresul desfăşurat la Bielefeld, el s-a gândit serios să demisioneze din partid. Totuşi s-a decis să rămână şi să militeze în continuare pentru valorile fundamentale ale ecologiştilor. Kellner a explicat pentru DW: "Am rămas fiindcă am adus o idee autonomă în politică. Ideea că este important pentru oameni ca teme cum ar fi protecţia mediului şi naturii, protecţia climei, să fie aduse în centrul politicii. Partidele social-democrate, conservatoare şi liberale nu au realizat asta." Mai înainte a existat o altă cezură importantă. Odată cu reunificarea Germaniei, ecologiştii din vest s-au trezit cu rubedenii ale lor în est. Diverse mişcări pentru drepturile civice, între altele Neues Forum, au aderat la Bündnis 90, fuzionând trei ani mai târziu cu formaţiunea ecologistă, care de atunci se intitulează oficial "Bündnis 90/ Die Grünen." Dar nici până astăzi ecologiştii nu sunt foarte populari în landurile din est, care au alcătuit defuncta RDG. Acolo rezultatul lor la urne este cu mult sub scorul obţinut în vest, cu precădere în marile oraşe ale vechii RFG. 

Salvarea climei - noua doctrină

De când se află salvarea climei în fruntea agendei, ecologiştii sunt cotaţi, stabil, cu 20 la sută în sondaje. Ei sunt parte a coaliţiilor de guvernământ în 11 din cele 16 landuri federale. La alegerile europarlamentare din 2019, ei au obţinut 20,5 la sută din voturi, ceea ce constituie un record. Chiar dacă, potrivit adversarilor, ecologiştii sunt " un partid al interdicţiilor", mulţi dintre tineri au aderat la această formaţiune. Numărul membrilor de partid a crescut de la 60.000 la aproape 100.000. Numeroşi observatori sunt de părere că ecologiştii au mari şanse să redevină în 2021 parte a coaliţiei la putere, după alegerile generale. Este o evoluţie la care nimeni nu s-a aşteptat cu patru decenii în urmă, în ianuarie 1980.