Economia franceză crește. Care este explicația?

Până nu demult, pecetea de "om bolnav al Europei" a fost adesea aplicată Franței, între altele din cauza incapacității sale de reformă sau a perioadelor îndelungate cu șomaj ridicat. Însă vremurile s-au schimbat. Anul acesta, economia țărilor din nordul Europei, precum Germania sau Suedia, se contractă, în vreme ce a Franței crește cu până la 0,5% în al doilea trimestru. Economiștii spun că acest lucru se datorează structurii economice franceze și reformelor structurale din ultimii ani. Cu toate acestea, binecuvântarea creșterii are și un revers al medaliei.

"Companiile franceze au câștigat miliarde de euro în acest an din vânzarea de nave de croazieră și avioane. Acest lucru se reflectă în cifrele noastre de creștere", a declarat pentru DW Philippe Crevel, economist și director al grupului de reflecție Cercle de l'Epargne, cu sediul la Paris. "Mai presus de toate, Franța are un mare sector al serviciilor care a avut performanțe bune, mai cu seamă în domeniul turismului”. Franța are un lucru în comun cu Spania, țară care de asemenea consemnează o creștere economică.

Nordul nu ține pasul

În țările din nordul Europei, precum Germania, situația este mai precară, spune economistul. "Economia germană se bazează pe un sector industrial puternic, dependent de exporturi", explică el. "Germania suferă acum din cauza stagnării comerțului internațional. Economia chineză are o creștere mai puțin puternică, iar SUA și Europa se află într-o dispută comercială cu China, astfel că toate părțile ridică bariere comerciale. Prețurile ridicate la energie sunt și ele o problemă, pentru că marile companii industriale au nevoie de multă electricitate”.

Germania s-a bazat în trecut pe importurile de gaze din Rusia, care acum nu mai vin ca înainte, ca urmare a invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022. Franța, pe de altă parte, beneficiază de energia sa nucleară relativ ieftină, care reprezintă aproximativ 70% din producția de electricitate. ”Totodată, tendința de renunțare la motoarele cu combustie în favoarea mașinilor electrice este dezavantajoasă pentru Germania, o țară puternică în producția de mașini. Acum însă bateriile, care asigură cea mai mare parte a valorii adăugate a mașinilor electrice, vin în principal din China", spune Crevel.

Francezi cu fixații și germani ezitanți

Anne-Sophie Alsif, economist-șef al firmei de contabilitate BDO, cu sediul la Paris, adaugă o altă diferență esențială între cele două economii: "Creșterea Franței este alimentată în principal de cererea internă. Deși puterea de cumpărare a consumatorilor francezi a scăzut într-o oarecare măsură din cauza crizelor din ultimii ani, ea nu s-a prăbușit", spune Alsif pentru DW. Pe lângă războiul din Ucraina, a apărut o criză și din cauza pandemiei, care s-a făcut simțită începând cu 2020.

Faptul că țara a trecut atât de bine prin aceste vremuri dificile se datorează în principal reacției rapide a statului, spune Christopher Dembik, consilier de investiții la filiala din Paris a firmei elvețiene de gestionare a activelor Pictet Asset Management. "Franța a distribuit ajutoare și împrumuturi pe scară largă în timpul crizei Covid, astfel încât gospodăriile și întreprinderile și-au menținut puterea de cumpărare și capacitatea de a investi. Apoi, Franța a trecut rapid la protejarea economiei împotriva creșterii prețurilor la energie, oferind ajutoare financiare. A făcut acest pas cu un an înainte ca Germania să ia măsuri. Iată, deci, o mare diferență, chiar dacă, procentual, Berlinul a cheltuit puțin mai mult din PIB", a subliniat specialistul pentru DW

Această lipsă de reacție este criticată și de germanul Armin Steinbach, profesor de drept și economie la Universitatea HEC din Paris și membru al grupului de reflecție Bruegel din Bruxelles. "Ar trebui să luăm exemplul sistemului prezidențial de sus în jos al Franței și să facem mai eficiente procesele noastre decizionale în perioade de criză", spune el într-un interviu acordat DW. "În timp ce Germania, din cauza sistemului ei federal, orientat spre consens, încă dezbătea, Franța luase deja măsuri”. Însă turul de forță francez are și motive mai profunde, spune el. "Președintele Emmanuel Macron culege roadele reformelor economice curajoase pe care le-a inițiat în timpul primului său mandat începând cu 2017. El a redus impozitele pe profit, a liberalizat piața muncii, a reformat asigurarea de șomaj și, ceva mai recent, a bifat și dureroasa reformă a pensiilor", spune Steinbach. "Acest lucru se reflectă și în rata șomajului, care se află la 7% - cea mai scăzută valoare din ultimii 20 de ani".

Vecinătate tensionată

De altfel, performanța economică bună a Franței duce la tulburări în relația cu Germania, în condițiile în care cele două țări sunt considerate motorul Uniunii Europene. "Germania a fost întotdeauna în față din punct de vedere economic. Acest lucru s-ar putea inversa acum în mod durabil, ceea ce provoacă o nervozitate evidentă germanilor. Aceasta și pentru că Franța își umflă pieptul datorită datelor sale economice bune", spune Steinbach, care a lucrat timp de zece ani în guvernul german, inclusiv în Ministerul de Finanțe.

Analiza Catherinei Mathieu, economistă la Observatorul Economic OFCE de la Universitatea Sciences Po din Paris, nu este de natură a disipa îngrijorările germanilor. "Dacă faci o comparație între cifrele din 2019, înainte de pandemie, şi cele din 2023, observi că Franța nu este un elev model, ci Germania unul deosebit de slab", spune ea pentru DW. "În medie, PIB-ul zonei euro a crescut cu 3,1% de la sfârșitul lui 2019, iar cel al Franței cu 1,7%. Economia germană, însă, a stagnat, înregistrând o rată de creștere minimă de 0,2%".

Economiștii sunt însă de acord că această stare de lucruri nu pune în mod fundamental sub semnul întrebării structura economică a Germaniei, care este puternic orientată spre industrie. "Franța se concentrează și ea acum, din ce în ce mai mult, pe reindustrializare și este bine că există economii diferite din punct de vedere structural în UE, astfel încât să nu cadă toate în recesiune în același timp”, spune Alsif.

Prea multe datorii?

Cu toate acestea, povestea de succes a Franței are și o parte mai puțin satisfăcătoare. Aceasta pentru că datoria publică, deja aflată în creștere accelerată, se ridică în prezent la peste 3.000 de miliarde de euro - adică 112,5% din PIB. În 2019, acest procent era încă sub 100. În plus, deficitul bugetar francez este de cinci procente, așadar cu mult peste limita de trei procente stabilită de Bruxelles.

Economiștii consideră că, în pofida acestor aspecte negative, Franța nu este amenințată de faliment în viitorul apropiat. Totuși, o țară cu un nivel mare al datoriilor are mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante", spune economistul Steinbach. Acest lucru, a explicat el, amplifică presiunea pentru măsuri de austeritate, ceea ce poate avea un efect destabilizator din punct de vedere politic. ”Iar la un moment dat nu vor mai fi bani pentru programe guvernamentale generoase de sprijin”, avertizează expertul.