1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Electoratul german de centru alunecă spre dreapta

Volker Wagener / ia2 ianuarie 2016

Numeroasele atacuri asupra căminelor de refugiaţi şi întărirea dreptei atestă o recrudescenţă a xenofobiei în Germania.

https://p.dw.com/p/1HX9t
Imagine: picture alliance/dpa/S. Kahnert

28 august, orele 2.07, Strada Principală din satul Salzhemmendorf din apropiere de Hameln. O casă cu trei etaje este mistuită de flăcări. De puţină vreme, acolo locuieşte o familie din Zimbabwe. Sub patul fiului în vârstă de 11 ani, Alvin, pompierii găsesc mai târziu corpul delict. Este o sticlă incendiară. A fost aruncată în interiorul casei, la parter. Excese ucigaşe de acest fel există cu sutele în Germania. Dacă în 2011 s-au consemnat 18 atacuri asupra căminelor şi locuinţelor pentru refugiaţi, în 2015 au fost peste 600.

Dar Germania are şi o altă faţă. Mii de voluntari, de la şcolari la pensionari, îi ajută pe refugiaţii sirieni, irakieni şi afgani. Le oferă copiilor ursuleţi de pluş şi dulciuri, îi asistă pe părinţi la întâlnirile cu autorităţile. Germania şi refugiaţii este tema numărul unu a acestui an. Chiar şi Angela Merkel, de neatins până de curând, este criticată pentru decizia ei de a deschide graniţele unui număr nelimitat de refugiaţi şi solicitanţi de zil.

Merkel scindează societatea

Între timp, tema refugiaţilor nu mai este tratată exclusiv sub aspectul eticii. Pe 8 decembrie a fost înregistrat în Germania refugiatul cu numărul 1.000.000. Dar şi înaintea acestei date, politica lui Merkel, a porţilor deschise, a fost criticată şi în interiorul cabinetului de la Berlin, a propriului partid şi la nivelul administraţiilor locale. Şi strada a început să dea semne de nervozitate. În 2015, societatea germană s-a trezit profund divizată.

Etica azilului, cu o puternică motivaţie istorică în Germania, este respinsă de cei care consideră statul şi societatea suprasolicitate. Xenofobia este în creştere, avertizează demoscopii, ceea ce favorizează ascensiunea partidelor şi mişcărilor de dreapta şi extremă dreaptă, cum ar fi AfD, Pegida şi NPD.

Pegida, un fenomen saxon

Simpatizanţii Pegida se privesc ca victime şi cer să fie protejaţi de refugiaţi, de străini. Este un fenomen regional, consideră experţii, care se limitează la landul federal Saxonia. Ei susţin că în estul Germaniei sunt populare reţetele politice care promit reîntoarcerea la o societate omogenă.

Pegida nu este pusă sub supraveghere în majoritatea landurilor federale. Pe facebook, organizaţia primeşte de două ori mai multe "like"-uri decât toate celelalte partide parlamentare împreună. Simpatizanţii sunt preponderent de sex masculin, de vârstă medie şi au un loc stabil de muncă. În cursul demonstraţiilor pe care le organizează în fiecare zi de luni, ei se declară reprezentanţii poporului şi apărători ai civilizaţiei apusene creştine. Şi aceasta în contextul în care nu există în Europa o regiune cu mai mulţi atei declaraţi decât estul Germaniei.

Simpatizanţii Pegida sunt oameni cu educaţie superioară în majoritatea lor. Ei consideră democraţia un sistem de organizare benefic, dar nu sub forma de democraţie reprezentativă pe care o văd defectuoasă, fiindcă îi suspectează pe politicieni de înţelegeri oculte cu potentaţii din economie şi mass media. Ei solicită o democraţie directă şi referendumuri frecvente după model elveţian.

AfD devine o patrie politică pentru mulţi nemulţumiţi

Alternativa pentru Germania, AfP, o formaţiune eurosceptică apărută cu doar câţiva ani în urmă, risca să dispară dar a fost salvată de apariţia crizei refugiaţilor. De câteva luni, creşte puternic în sondaje. Criticile la adresa UE abia dacă se mai aud, accentul mutându-se pe opoziţia faţă de masiva sosire a imigranţilor. Dacă ar avea loc alegeri parlamentare astăzi, AfP ar obţine peste 10 la sută din voturi.

AfD se consideră un partener politic natural al Pegidei saxone. Sosirea unui milion de refugiaţi în ţară are rol de catalizator pentru întărirea noii drepte. Această dreaptă atrage şi electoratul până ieri conservator, care nu se mai vede reprezentat de creştin-democraţie, câtă vreme Uniunea Creştin Democrată a basculat spre stânga sub conducerea Angelei Merkel.

NPD este un caz special

Mereu prezentă când e vorba de manifestări xenofobe este formaţiunea NPD. Partidul Naţional Democrat din Germania îşi pierduse în ultimii ani din simpatizanţi, dar criza refugiaţilor marchează şi în cazul său un reviriment. Desigur, fără existenţa Pegida şi a AfD, partidul de extremă dreaptă ar putea profita plenar de politica guvernamentală nepopulară faţă de refugiaţi. La nivel parlamentar, această formaţiune nu joacă în prezent niciun rol, dar la primăvară, când Curtea Constituţională va analiza o nouă cerere de scoatere a sa în afara legii, ar putea reveni în centrul atenţiei, mai ales că în primăvară se aşteaptă un nou val de imigranţi.

Centrul se radicalizează

Potrivit statisticilor, extrema dreaptă are mai puţin de 25.000 de simpatizanţi. Dintre aceştia, numai 2500 sunt organizaţi în cadrul partidului şi a unor grupuri. Evident, nu există un plan la nivel federal de atacuri împotriva centrelor pentru refugiaţi fiindcă două treimi din făptaşii prinşi sunt localnici, în majoritate tineri, care nu intraseră până atunci în conflict cu legea. Aceasta este o dovadă că o parte din electoratul de centru, tăcut până acum, s-a radicalizat.

Anul 2015 demonstrează următoarele: Noii extremişti de dreapta nu sunt poporul, dar sunt o parte a poporului. Şi se înmulţesc pe zi ce trece.