Europa Centrală, de Est şi Sud-Est nu renunţă la energia atomică

"Energia atomică ne asigură independenţa energetică şi reactoarele noastre sunt sigure" - aceasta este poziţia oficială în aproape toate ţările Europei de Est şi Sud-Est. Chiar şi la două săptămâni de la dezastrul din Japonia, Ungaria, Cehia, Polonia şi Turcia nu văd de ce ar renunţa la planurile de construcţie sau extindere a noi şi noi centrale nucleare.

Mai mult decât atât, premierul polonez Donald Tusk, din anul 2007, părintele unui ambiţios plan de construcţie a primelor reactoare poloneze, spune că drama de la Fukushima nu justifică eventuale isterii antiatomice. În Japonia nu este vorba de un accident survenit la o centrală atomică, ci despre urmările unui cutremur şi a valurilor uriaşe generate de acesta, spune premierul de la Varşovia.

Mai plastic s-a exprimat referitor la acelaşi subiect premierul turc, Recep Tayyip Erdogan:

"Un cutremur poate avaria şi alte construcţii, cum ar fi podurile. Esta acesta un motiv să nu mai construim poduri?"

Turcia, la fel ca Polonia, îşi construieşte prima centrală atomică. Spre deosebire de Polonia, Turcia se află însă într-o zonă seismică activă. Şi, în vreme ce 65 la sută din polonezi sunt pentru energie atomică, turcii o resping în proporţie de 60 la sută.

Şi România se extinde centrala nucleară de la Cernavodă, în lucru fiind alte două reactoare. Până acum pe malul Dunării nu s-au înregistrat incidente, chiar dacă şi această regiune este activă seismic. Totuşi, la câteva zile de la catastrofa din Japonia, Comisia Europeană a insistat că noile reactoare de la Cernavodă trebuie să fie mai rezistente la cutremure decât primele.

Lucian Biro, preşedintele Agenţiei pentru Energie Atomică de la Bucureşti s-a arătat încredinţat de trăinicia centralei din Dobrogea: "Centrala Cernavodă este proiectată să reziste unui cutremur de magnitudine 8 pe scala Richter. Potrivit unor teste efectuate recent, ar rezista chiar unui cutremur de 8,5 grade. Cu 20 de ani în urmă asta nu s-a ştiut, fiindcă instrumentele de măsură nu erau atât de exacte ca acum. Deci, stăm chiar mai bine decât s-a planificat iniţial."

Cererea Comisiei Europene, de îmbunătăţire a standardelor de securitate la centralele atomice din zonele în care se petrec cutremure, este de înţeles, mai spune Luucian Biro. Potrivit Agenţiei pe care o conduce, centrala de la Cernavodă se numără între primele 50 din lume, în privinţa siguranţei.

Mai la vest, la Budapesta, guvernul este încredinţat că energia atomică este energia viitorului. În consecinţă, se planifică extinderea singurei centrale a ţării, cea de la Paks. Şi în Ungaria se înregistrează periodic cutremure de mică intensitate, şi de aceea reactoarele au fost consolidate şi modernizate în anii 90, asigură oficialii ungari.

Aceleaşi asigurări le dau şi colegii lor cehi, când e vorba de centrala atomică de la Temelin. Premierul de la Praga, Petr Necas, a declarat recent că încercarea de a înspăimânta opinia publică internă este o manevră ieftină, fiindcă, după cum bine se ştie, Cehia nu este ameninţată de tsunami. Cehia, la fel ca şi Slovacia, vor să-şi doteze cu noi reactoare centralele existente.

Numai în Bulgaria, unde se preconiza construcţia unei a doua centrale atomice la Belene, pe malul drept al Dunării, planurile guvernanţilor au ajuns să fie puse sub semnul întrebării după catastrofa de la Fukushima. Şi regiunea Belene este una activă seismic. Cu o săptămână în urmă, ministrul Energiei de la Sofia, Traicio Traikov, a anunţat că a cerut garanţii sporite de securitate fabricantului rus al celor două reactoare comandate. Între timp, premierul bulgar Boico Borissov a anunţat că proiectul Belene este sistat pe o perioadă de trei luni. "Am vorbit cu partea rusă şi sper că vom putea semna până la finele lunii martie un memorandum privind moratoriul de trei luni. Până atunci sper că vor fi clarificate toate chestiunile ce ţin de cutremure şi costuri", a spus Borissov.

Guvernul bulgar are şi un plan B, anume să instaleze eventual la centrala deja existentă Koslodui cele două reactoare comandate la compania rusească Atomstroyexport.

Autori: Blagorodna Grigorova / Ioachim Alexandru
Redactor: Alina Kühnel