Europa de Sud-Est, profituri minime de pe urma pieţei unice

Toate ţările Uniunii ar fi avut de câştigat după introducerea în 1993 a pieţei unice, care a dus la standardizarea normelor şi legilor, eliminarea taxelor vamale şi circulaţia liberă a capitalului, persoanelor, mărfurilor şi serviciilor.

Elveţia şi Germania au profitat cel mai mult

Potrivit studiului, principalii câştigători de pe urma pieţei comune ar fi Elveţia, care nici măcar nu este membră a UE, şi Germania, principala economie europeană şi printre cei mai importanţi exportatori mondiali. Avantaje economice majore prin graniţele deschise au înregistrat şi Luxemburg (plus 2800 de euro anual în medie la veniturile cetăţenilor) şi Irlanda (plus 1900 de euro), urmate de Austria, Belgia şi Olanda, potrivit economiştilor Fundaţiei Bertelsmann.

"Pentru ţări ca Olanda şi Austria, de exemplu, piaţa unică este de aur am putea spune, deoarece sunt foarte competitive economic şi dependente de exporturi, pentru că pieţele lor interne sunt atât de mici", a precizat Dominic Ponattu de la Fundaţia Bertelsmann.

La modul general, piaţa unică ar spori anual în medie veniturile cetăţenilor europeni cu câte 840 de euro. La Zürich, cetăţenii au înregistrat creşteri de 3600 de euro ale veniturilor datorită pieţei unice europene - cel mai ridicat nivel din toată Europa. Şi la Londra creşterile ar fi de peste 2000 de euro pe persoană pe an. În Germania, Vestul a câştigat mult mai bine decât Estul: la Hamburg şi în Bavaria Superioară, veniturile oamenilor au crescut anual cu 1500 de euro. Creşterea medie în Germania ar fi de 1046 de euro pe an.

România şi Bulgaria, la coada clasamentului

Dar şi mai mare decât diferenţa dintre estul şi vestul Germaniei este cea dintre Europa de Sud-Est şi cea de Vest. Pe ultimul loc la avantaje se situează Bulgaria, România (plus de doar 242 de euro) şi Grecia, unde veniturile oamenilor ar fi crescut doar cu sume cuprinse între 120 şi 500 de euro pe an.

Nici Spania sau Portugalia nu stau mult mai bine, în comparaţie cu centrul şi vestul UE, cu 590, respectiv 500 de euro sporuri de venituri pe an în urma pieţei unice.

Autorii studiului explică relativ simplist aceste evoluţii: pe de o parte, distanţa mai mare de centrul Europei şi de principalele pieţe ar reduce fluxurile comerciale; pe de altă parte, piaţa unică ar fi avantajoasă mai ales pentru economiile puternic orientate spre export şi deosebit de competitive.

La nivel regional, studiul arată că situaţia cea mai bună se înregistrează în zonele urbane puternic industrializate.

Concluzii pripite?

Potrivit lui Harald Fadinger, specialist în comerţ la Universitatea Mannheim, citat de Frankurter Allgemeine Zeitung, nu trebuie însă se se tragă prea pripit concluzia că doar centrul Europei ar fi avut de profitat. El atrage atenţia că în metoda de calculare a avantajelor utilizată în acest studiu au fost folosite doar datele privind comercializarea produselor finale. Astfel, schimburile comerciale cu produse intermediare, de exemplu piese auto, nu au fost luate în considerare, ceea ce a redus importanţa pieţei unice pentru estul Europei. Dar, spune el, în această regiune ar exista multe firme producătoare de piese de schimb, după ce multe firme germane şi-ar fi relocat producţia acolo.

Fundaţia Bertelsmann subliniază la rândul ei că UE încearcă să combată aceste discrepanţe majore, alocând fonduri structurale suplimentare pentru ţări ca Bulgaria sau Grecia.

os/rcs (Fundaţia Bertelsmann, faz)