Deal-ul lui Trump în Balcani

Vin rușii! Aceasta a fost cea mai frecvent invocată așteptare, după ce Uniunea Europeană a refuzat să înceapă negocierile de aderare cu cei mai importanți aliaţi din regiune, Albania și Macedonia de Nord. Cine să acopere golul lăsat de europeni?

Unii au pariat pe China. Nu se străduiesc chinezii de ani buni să intre și mai puternic în Europa? Nu dovedesc ei un interes sporit pentru Balcani? Favoritul secret al altora este Turcia, noua putere regională. În realitate, însă, locul europenilor este luat de o putere pe care puțini mizau.

În ultimele luni, Washington-ul a numit doi emisari speciali în regiunea față de care își pierduseră de mult interesul. Așa a devenit defavorizata zonă balcanică, teren de joc pentru politica externă trumpiană. Președintele american  vrea să încheie "deal"-uri peste tot în lume, doctrina lui fiind: în fiecare conflict din lume, forțele beligerante, majoritatea "bărbați puternici" după propriul lui model, trebuie să ajungă la așa-numite soluții. Nu se ține cont de reguli, înțelegeri, drept internațional, interesele terților. Strategia lui Trump nu a fost nicăieri în lume încununată de succes. Pentru Casa Albă, Balcanii par acum să fie un binevenit laborator de experimente. Actorii de acolo sunt slabi și manifestă un puternic respect față de America.

Un bărbat puternic pentru Kosovo

Nici nu fusese bine numit emisar special al lui Trump, că ambasadorul de la Berlin, Richard Grenell, a și început să practice un stil heirupist de diplomație. În Kosovo, un "bărbat puternic", după modelul Trump, președintele Hashim Thaci, trebuie să preia din nou frâiele. Nu contează că partidul lui a fost sancționat la cele mai recente alegeri din octombrie și nici că el este detestat de o mare parte a populației.

Dacă Washington-ul a reușit să se impună pe toată linia în Kosovo vom afla luni, 3 februarie, când câștigătorul din alegerile de acum patru luni, populistul de stânga Albin Kurti, se va supune votului în Parlament. Americanii nu îl susțin și au pus bazele unei coaliții policrome, destul de slabe, în fața căreia Thaci se poate impune cu ușurință. Kosovarii sunt deja obișnuiți ca ambasadorii străini să decidă cine preia frâiele guvernării. Din cele 45 de procente care se prezintă la urne, mai mult de o treime din electorat alege doar pentru a-și menține locul de muncă. Dacă partidul căruia îi datorează serviciul pierde, atunci locul de muncă dispare și el.

Kosovo și Serbia ar trebui să facă schimb de teritorii, cele locuite de albanezi din Serbia să fie date la schimb cu cele locuite de sârbi în Kosovo. Acesta este "deal"-ul pe care Thaci și colegul lui sârb Aleksandar Vucici doresc să îl parafeze. Doar, la prima vedere, schimbul teritorial pare a fi soluția pentru încă neclarificata problemă kosovară. Toate încercările pentru găsirea unei soluții "curate" în Balcani sunt înspăimântătoare: dacă populația este îndeajuns de "curată", atunci liderii autoritari din ambele părți nu vor mai trebui să țină cont de minorități și mai ales de protecția acestora. Conducătorii se pot simți pe deplin în largul lor și pot acționa fără niciun fel de piedici.

În Kosovo, deal-ul și mai ales liderii autoritari și corupți sunt respinși de marea majoritate. Rămâne de văzut însă dacă această atitudine este sufucientă pentru a face față momelilor și amenințărilor lansate de Washington. Chiar dacă rebelul Kurti va deveni șeful guvernului, în ciuda opoziției SUA, presiunile nord-americanilor se vor menține.

EU a eșuat

Dominația economică a europenilor nu reprezintă niciun fel de ajutor. Au existat chiar reprezentanți de vază ai partidelor europene care la un moment dat au crezut că pot scrie istorie, aducând pe marile scene politice fatala înțelegere privind schimbul teritorial între puternicii bărbați Thaci și Vucic. Un președinte liberal din Franța, un ecologist din Austria, un conservator președinte luxemburghez al Comisiei Europene și mai ales o responsabilă italiană pentru relațiile externe comunitare i-au îngrozit pe germani și pe britanici, dar mai ales pe diplomați și pe cei care cunosc în profunzime situația din zonă.

Uniunea Europeană a eșuat, încă o dată, în Balcani. Şi, din nou, americanii sunt cei care acoperă vidul, cum au mai făcut și în războiul din Bosnia sau de două ori în Kosovo. Nu sunt vești bune dacă analizăm rezultatul actual: Bosnia continuă să fie divizată, Serbia este un candidat fragil care jonglează cu UE, Putin și restul celor care își doresc mai multă influență în Balcani. Kosovo este un protectorat al puterilor care nu se înțeleg.

Interesul ca SUA să preia frâiele în zonă lasă loc de mai multe interpretări: în an electoral, președintele american caută un triumf ieftin în politica externă și se folosește de oportunitatea de a slăbi în continuare poziția UE. După refuzul exprimat de președintele Macron față de următorul val de extindere spre est, europenii au rămas pe marginea terenului de unde privesc neputincioși jocul. Dacă ei continuă să se certe sau nu, pentru Balcani nu mai are nicio importanță.

Norbert Mappes-Niediek trăiește la Graz, în Austria, și este corespondentul a numeroase publicații pentru Europa de Sud-Est..