Experimentul Facebook şi mediile sârbe

Începând cu 19 octombrie, Facebook testează o nouă funcţie în aşa numitul "News Feeds", pe care utilizatorii Facebook îl accesează în momentul în care intră pe pagină. Testul se limitează iniţial la piaţa de media din Serbia, Cambodgia, Sri Lanka, Guatemala, Bolivia şi Slovacia. Cea mai  evidentă modificare vizează algoritmul pe baza căruia se selectează "cele mai importante" mesaje din aşa numitul feed. În ceea ce Facebook numeşte experiment, urmează a se testa cum reacţionează consumatorii atunci când au de ales între două "News Feeds" diferite. Se va produce o separare clară a mesajelor postate de prieteni şi cunoscuţi faţă de cele ale altor abonaţi de către utilizatori. În centrul paginii de Facebook vor fi afişate postările prietenilor utilizatorului, în timp ce ofertele generaliste, de masă, ale firmelor şi ale altor pagini abonate vor fi afişate într-o zonă mai puţin vizibilă, numită "Explore Feed". Pentru o mai bună plasare a mesajelor şi reclamelor chiar în centrul paginii, Facebook va percepe taxe suplimentare.

În toate ţările în care are loc experimentul, la doar câteva săptămâni după demararea sa, se constată o scădere drastică a accesării ofertei media prin intermediul Facebook. În Slovacia, de exemplu, vizibilitatea postărilor a scăzut cu două treimi, situaţia fiind similară şi în Guatemala. În Cambodgia s-a înregistrat o scădere de circa 20 de procente, în timp ce unii bloggeri constată reducerea numărului de accesări de la 12.000 la numai 2000. Deşi pentru Serbia nu există deocamdată cifre exacte, unele formate DW au suferit pierderi de circa 70 la sută din totalul accesărilor de la începerea experimentului.

Canale supraîncărcate

"Cred că Facebook vrea să verifice dacă utilizatorii doresc să urmărească numai postările prietenilor sau dacă sunt interesaţi şi de produsele mediilor publice", spune  Vladimir Cuk, expert în social-media din Belgrad, într-o discuţie cu DW. "Ofertele unor medii publice au supraîncărcat feed-ul Facebook, astfel încât postările prietenilor devin aproape inaccesibile." În plus, Cuk este de părere că se va impune o schimbare de strategie a companiilor comerciale, atât la nivelul Facebook cât şi faţă de utilizatori.

Noile structuri afectează, în mod logic, companiile extrem de active pe pagina de socializare, mai exact firmele de media. "Unele trusturi postează zilnic între 40 şi 60 de mesaje, supraaglomerând practic feed-ul. Nu este vorba de calitatea conţinutului, ci mai mult de prezenţa pe Facebook." Prin noul Feed Explore, vizibilitatea unor astfel de conţinuturi este cu mult redusă. "Vor fi afectaţi cu preponderenţă cei care şi-au bazat strategia pe numărul mare de postări", mai adaugă Cuk.

Invazia de troli

Mediile tradiţionale din Serbia sunt supuse în mod constant unor presiuni directe sau indirecte, al căror spectru cuprinde ameninţări de la cele la adresa jurnaliştilor până la presiuni economice asupra mediilor private, mai ales prin instrumentalizarea reclamelor. În acest context, mediile de socializare s-au bucurat rapid de popularitate. Pentru o parte a populaţiei, Facebook şi Twitter au devenit principalele surse de informare. "Se reacţionează astfel la controlul mediilor tradiţionale de către politicienii de la putere", spune Zeljko Bodrozic de la Asociaţia Independentă a Jurnaliştilor din Serbia (NUNS). "Reţele sociale au devenit, alături de câteva portale online, singurele surse pentru informaţii independente".

Şi totuşi, ele nu pot înlocui mediile clasice, ci le pot doar completa, mai precizează Bodrozic. Televiziunea, dar şi radioul, ca şi ziarele de mare tiraj rămân importante în jurnalismul de opinie. "În paralel, însă, mediile sociale sunt acaparate de Partidul Progresist Sârb, de guvernământ", mai spune Bodrozic. "Guvernul nu poate interzice şi nici limita accesul la internet, dar, prin organizarea unor atacuri susţinute cu troli, el poate otrăvi practic unele surse sau le poate face să devină irelevante".

Astfel, selectarea Serbiei pentru experimentul Facebook este o decizie nefericită. După cum precizează Bodrozic: "în ţară nu există aproape niciun fel de opinie publică independentă, iar guvernul se concentrează mai ales pe menţinerea puterii şi reducerea la tăcere a opoziţiei". Şi înainte au existat probleme în diferenţierea informaţiilor manipulate şi false, dar mediile sociale ofereau o mică platformă pentru discuţii deschise. Acum sunt şi ele îngrădite", regretă Bodrozic.

Mediile au nevoie de o nouă strategie

Mulţi observatori se tem că modificările vor avea efecte negative mai ales în statele în care presa nu este liberă şi în care mediile sociale au devenit canale alternative de informare. 

Expertul pentru reţele online Vladimir Cuk nu crede că schimbările vizate de Facebook ar fi motivate politic, ci că ele sunt rezultatul unor strategii economice. Este vorba de principiul "pay to play": cine vrea să-şi plaseze mesajele pe o poziţie bună trebuie să plătească. "Facebook doreşte să îi anime pe furnizorii de conţinut media să plătească şi să îşi modifice comportamentul. Ceea ce ar putea însemna, de exemplu, o mai clară concentrare pe conţinutul preferat de public, care să atragă mai multă interacţiune".

Deşi Facebook a anunţat că nu va extinde experimentul şi în alte ţări, Vladimir Cuk este convins că acesta va deveni un model. "Va fi preluat în această formă sau una asemănătoare şi de alte medii sociale. Iar mediile comerciale se vor vedea obligate să ofere publicului, ceea ce doreşte acesta să acceseze", conchide expertul Cuk în discuţia cu DW.

Autori: Ivica Petrovici (Belgrad) / AK