Extremiştii de dreapta ar putea face jocurile în Israel

La Tel Aviv este primăvară. În cartierul select din apropierea portului un grup de tineri manifestă sprijin pentru candidatul naţionalist-religios Moshe Feiglin, liderul noului partid de dreapta Zehut. În faţa sălii în care urmează să se desfăşoare mitingul, câţiva oameni stau tolăniţi pe gazonul sintetic şi fumează un joint. Lângă ei, în imediata apropiere, un grup de bărbaţi se roagă. În interior se oferă spre vânzare floricele de porumb şi scrieri ale lui Feiglin sub formă de carte. " A sosit timpul să eliberăm sistemul politic din stagnarea ultimilor 70 de ani", exclamă liderul de partid în aclamaţiile publicului. "Indiferent că e vorba de stânga sau dreapta, ambele tabere vor un stat intervenţionist, care urmăreşte să scindeze ţara noastră în două state", adaugă oratorul. Partidul lui Feiglin vrea numai "un stat", un stat Israel, care să anexeze şi teritoriile palestiniene ocupate.

Partidul Zehut (Identitate), condus de Moshe Feiglin, este unul din numeroasele partiduleţe de dreapta, care luptă pentru a întruni cât mai multe voturi la alegerile din 9 aprilie. Feiglin a fost deja deputat. Până în 2015 el a reprezentat în Knesset partidul Likud al lui Benjamin Netanyahu şi este cunoscut în ţară ca un naţionalist de deapta. Nou creatul partid Zehut a făcut vâlvă în ultimele săptămâni prin solicitarea de legalizare a canabisului. Presa israeliană a cam luat în derâdere formaţiunea lui Feiglin.

Nici demoscopii nu au dat mare atenţie acestui partid, până când rezultatul său în sondaje nu a început să tot crească. În prezent este creditat cu şase mandate în Parlament. "Zehut este o creaţie ciudată, care îmbină idei de extremă dreaptă despre Muntele Templului şi Israelul Mare cu legalizarea marijuanei. Pare a fi o încercare atractivă de a oferi ceva diferit", explică Gideon Rahat, expert în cadrul "Israel Democracy Institut". Partidul atrage şi electorat din afara blocului tradiţionalist de dreapta. "Eu consum canabis şi încerc să-i conving şi pe alţii de aventajele acestui consum. De aceea, pentru mine, legalizarea canabisului este lucrul cel mai important. Acesta constituie, cum ar veni, vindecarea acestei naţiuni", afirmă Ben Cherut, un tânăr simpatizant al formaţiunii.

Supliment promoţional sau greutate decisivă în balanţă?

"Zehut este un fenomen interesant, dar nu este unic. La aproape toate alegerile a apărut câte un partid nou, care să-i atragă pe oameni, mai ales spre un vot de protest", afirmă Tamir Sheafer, profesor de comunicare politică la Universitatea Ebraică. Simpatizanta Zehut, Sarah Joy, afirmă însă că nu se consideră o persoană care alege ceva în semn de protest. Ea vede partidul ca pe o alternativă, mai ales în chestiuni sociale şi economice. "Este doar un semnal că lucrurile trebuie să se schimbe. Aproape toate celelalte partide reprezentate în Knesset nu dispun în prezent de un program clar, pe când Zehut are o platformă politică elaborată",  consideră femeia în vârstă de 30 de ani.

Programul Zehut care însumează mai bine de 300 de pagini cuprinde reforme ample în domeniile medical şi educaţie, dar şi căsătoria civilă fără imixtiunea rabinatului. Zehut vrea de asemenea ca statul evreu să exercite o suveranitate evreiască unică asupra Muntelui Templului, cu Zidul Plângerii, inclusv moscheea Al Axa. Acel perimetru este însă considerat sacru atât de evrei cât şi de musulmani. Formaţiunea solicită denunţarea Acordului israeliano-palestinian de pace de la Oslo şi anexarea Cisiordaniei ocupate de Israel. Într-o astfel de perspectivă, locuitorii arabi ar avea de ales între a se integra sau a emigra din ţară, cu stimulente în acest sens din partea statului evreu. Joy susţine că Feiglin este pur şi simplu realist. "Noi dorim pacea, dar trebuie să subliniem că aceasta este ţara noastră. De 25 de ani se discută despre soluţia celor două state dar nimic nu funcţionează. Situaţia actuală nu poate fi menţinută", a opinat ea.

Nou derapaj spre dreapta?

Zehut poate deveni o pondere decisivă în viitoarea coaliţie, cu condiţia să câştige cele şase mandate din legislativ, aşa cum indică sondajele. Până acum Feiglin a evitat să spună dacă va realiza o coaliţie cu formaţiunea Likud a premierului de până acum, Netanyahu, sau cu noul partid de centru-dreapta Kahol-Lavan (Alb-Albastru), condus de Benny Gantz. Kahol Lavan se situează în majoritatea sondajelor pe locul întâi, dar ar putea întâmpina dificultăţi în realizarea unei coaliţii.

Din pricina sistemului pluripartit israelian, marile partide au nevoie vitală de parteneri de coaliţie mai mici. O miză a alegerilor este de asemenea dacă Israelul va fi guvernat pe viitor de o alianţă de centru stânga, sau iarăşi de o coaliţie de dreapta, naţional-religioasă. "Cel mai uşor lucru care s-ar putea spune despre politica israeliană este că astăzi tabăra de dreapta este mai puternică decât cea de stânga. Cu 20 de ani în urmă lucrurile stăteau altfel, Israelul era pe atunci considerabil mai de stânga", a declarat politologul Sheafer. "Astăzi, blocul de stânga devine tot mai slab, iar cel de de dreapta se tot întăreşte."

Deja ultimul cabinet israelian de coaliţie era considerat cel mai de dreapta din ultimii ani. Şi la alegerile de marţi candidează numeroase partiduleţe de dreapta. Între acestea se numără şi formaţiunea naţionalist-religioasă Israel Beiteinu, care şi-a pierdut însă doi dintre liderii cei mai de notorietate - ministrul Educaţiei, Naftali Bennett şi ministra Justiţiei, Aielet Shaked. Ei vor acum să-şi facă intrarea în Parlament pe listele partidului "Noua Dreaptă", pe care l-au înfiinţat recent. 

Dar în Knesset şi-ar putea face intrarea şi o grupare de dreapta mult mai radicală. Pentru a-şi întări blocul de dreapta, Netanyahu a presat trei partiduleţe de extremă dreaptă să încheie o alianţă electorală. Fără această alianţă, cele trei partide nu ar avea nicio şansă să treacă pragul parlamentar de 3, 25 la sută din voturi.

Între cele trei formaţiuni se numără Otma Yehudit (Forţa Evreiască), fidelă învăţăturii extremiste a rabinului Meir Kahane, ucis în anii 90 în SUA cu focuri de armă. Partidul Kach condus de Kahane era cunoscut pentru agitaţie violentă şi pentru mesajul său radical în favoarea creării Israelului Mare. În SUA acest partid a fost trecut pe lista grupărilor teroriste, fiind ulterior interzis şi în Israel. În luna martie, Curtea Supremă din Israel a interzis candidatura în alegeri a preşedintelui actual al formaţiunii Forţa Evreiască, Michael Ben-Ari, din cauza unor afirmaţii anti-arabe. Această manevră politică a premierului Netanyahu, de forţare a noii alianţe electorale, a fost criticată de numeroase voci din Israel şi din străinătate, fiind calificată drept "declaraţie de faliment moral".

Tania Krämer