Fostul ministru al Sănătăţii Spahn şi scandalul măştilor

Guvernul german este la strâmtoare. În procesul vizând măştile de protecţie comandate de Ministerul federal al Sănătăţii la începutul pandemiei de coronavirus, pe care ulterior nu le-a recepţionat şi nu le-a plătit, judecătorii unei instanţe de apel din Köln s-au pronunţat recent în favoarea furnizorului. Instanţa a hotărât că ministerul trebuie să plătească aproximativ 86 de milioane de euro plus alte 33 de milioane reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Sentinţa ar putea fi un semnal. Fiindcă pe rolul instanţelor se află alte aproximativ 100 de dosare similare. Dacă Ministerul federal al Sănătăţii le va pierde şi pe acestea, paguba totală se va cifra la 2,3 miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. Deja de pe acum achiziţiile de măşti sunt privite drept unul din cele mai grave cazuri de risipire a banului public din istoria Republicii Federale Germania.

Rolul Chinei la producţia măştilor

O retrospectivă: în martie 2022 a izbucnit pandemia. Lipsea în principal echipamentul de protecţie. Măştile cu aşa-numitul standard FFP2, KN95 sau N95, despre care se spunea că ar oferi protecţie împotriva virusului, lipseau cu desăvârşire.

"China, care producea pe atunci aproximativ 80 la sută din măşti, fiind deci principalul producător, era în lockdown şi a stopat exporturile", a declarat deputata Simone Borchard, membră a formaţiunii conservatoare CDU, într-o dezbatere care a avut loc în Bundestag în iunie. Drept urmare, la nivel mondial a început o cursă pentru achiziţionarea măştilor care mai erau disponibile. "În Germania am elaborat chiar norme de eventuală folosire multiplă a măştilor. Ne-am întrebat şi dacă acestea se pot spăla, aşa o mare nebunie era pe atunci", a explicat ea.

Calculele lui Jens Spahn

În aceste condiţii, ministrul federal al Sănătăţii de atunci, Jens Spahn, tot membru CDU, a decis să procure măşti prin aşa-numita procedură "Open House". Ministerul a încheiat contracte cu toate întreprinderile interesate fără licitaţie. Astfel orice ofertant a rămas în joc.

Spahn şi-a făcut următorul calcul: în competiţia globală de dobândire a măştilor, ajunge ca preţul oferit să fie mare. Astfel ministerul său va ajunge în posesia măştilor. În ciuda recomandărilor funcţionarilor din instituţia sa, care socoteau că o mască având cele trei standarde enumerate mai sus nu trebuie să coste mai mult de trei euro, Spahn l-a fixat la 4,50 euro. Iar pentru fiecare mască simplă de operaţie, ministerul lui Spahn a oferit 60 de eurocenţi. Efectul a fost uluitor. Mult mai mulţi furnizori decât fusese aşteptat au vrut să livreze mult mai multe măşti decât fusese aşteptat. În cele din urmă, ministerul s-a trezit pe masă cu contracte semnate pentru 5,7 miliarde de măşti.

"Aceasta nu permite decât o singură concluzie: preţul oferit a fost mult prea mare", a declarat deputata social-democrată din Bundestag Martina Stamm-Fibich. "Şi astfel se naşte deja din perspectiva mea întrebarea: cum s-au putut face calcule care nu ţin cont de realitatea din piaţă şi cine poartă răspunderea politică pentru asta", a continuat ea.

Ce spune Spahn în apărarea sa

Jens Spahn respinge astfel de acuzaţii. "Dacă aş fi ştiut atunci ceea ce ştim azi, aş fi luat altfel o decizie sau alta, fără îndoială", a  declarat el în dezbaterea din Bundestag. "Nici procedura 'Open House' nu aş fi recomandat-o într-o astfel de situaţie cu mintea de acum."

Dar nu trebuie uitat "ce se ştia atunci şi în ce condiţii trebuiau luate deciziile". În joc erau vieţi omeneşti, directori de spitale ameninţau cu închiderea, iar personalul medical cerea echipament de protecţie", a continuat el. "Am făcut rost de măşti. A fost scump? Da. A fost în parte haotic? Da. Aşa s-a întâmplat în toate ţările lumii", a spus Spahn în apărarea sa. "Nu cunosc pe nimeni care să fi spus atunci: aveţi grijă ca preţurile să nu fie prea mari. Dar cunosc foarte mulţi care au spus: faceţi rost de măşti cu orice preţ, în cel mai adevărat sens al cuvântului."

Şi-a făcut Ministerul Sănătăţii calcule greşite?

Ministerul a făcut următorul calcul: cei cinci milioane de angajaţi din sistemul sanitar naţional au nevoie de două măşti pe zi. De aceea este nevoie de mai bine de trei miliarde de măşti anual. "Cine nu ştie dacă va exista un al doilea şi al treilea val pandemic și dacă China va sista iarăşi exporturile, acela trebuie să facă provizii într-o astfel de situaţie. Noi asta am făcut, conform devizei: e mai bine să ai acel ceva, decât să ai nevoie de acel ceva", a spus în apărarea sa Spahn.

Numai că, în cele din urmă, în Germania au fost distribuite doar 1,7 miliarde din măştile comandate. Deja în 2023 s-a impus nimicirea a 1,2 miliarde de măşti, fiindcă le expirase termenul de garanţie. Prevăzută este şi nimicirea multor altor măşti.

Dar Spahn nu spune un lucru: în contextul numărului neaşteptat de mare de contracte de livrare, cei din Ministerul federal al Sănătăţii trebuie să-şi fi dat seama rapid că şi-au făcut calcule greşite. Aceasta fiindcă deja la începutul lunii mai 2020, procedura "Open House" a fost oprită brusc şi s-au căutat modalităţi de ieşire din cât mai multe contracte cu putinţă.

O şansă s-a ivit când întreprinderile nu au livrat calitatea convenită. În aceste cazuri, ministerul a reziliat unilateral contractele. Acelaşi lucru li s-a întâmplat şi furnizorilor care nu au livrat la timp, sau care la timpul convenit nu au putut livra decât o parte din cantitatea de măşti. În contractele de achiziţie s-a făcut referire la o "afacere fixă", în cadrul căreia obligaţiile contractuale dispar după expirarea termenului de livrare.

Instanţa de apel: Furnizorii au fost dezavantajaţi

Dar exact această prevedere a fost declarată nulă de către instanţa de la Köln. Judecătorii sunt de părere că furnizorii au fost astfel dezavantajaţi de o manieră "disproporţionată". În locul acestei prevederi, ministerul ar fi trebuit să fixeze un termen ulterior de îndeplinire a obligaţiilor de livrare.

Apelul în faţa Instanţei Supreme nu este sigur

Ministerul federal al Sănătăţii, care este condus de la finele anului 2021, când s-a schimbat în Germania coaliţia de guvernământ, de formaţiunea social-democrată SPD, vrea să clarifice cazul în faţa Curţii Federale de Justiţie, adică a instanţei supreme din ţară. Cu atât mai mult cu cât instanţa de apel din Köln a judecat altfel decât prima instanţă din Bonn, care a respins plângerea furnizorului în cauză.

Dar trebuie văzut dacă Curtea Federală de Justiţie va accepta să judece cazul. În cazul unei respingeri, sentinţa instanţei din Köln rămâne definitivă şi ar putea avea un efect de semnal asupra celorlalte procese similare, cu urmările financiare de rigoare.

Dincolo de elucidarea juridică a celor întâmplate cu achiziţiile de măşti, dezbaterea politică este în toi. Iar întrebările sunt dintre cele mai grave: au fost justificate măsurile de stat de combatere a pandemiei, care au încălcat grav şi cu urmări pe termen lung drepturile fundamentale ale oamenilor? Ce învăţăminte se pot trage din pandemie? Ce s-ar putea face altfel pe viitor?

Dar partidele de guvernământ, social-democrat, ecologist şi liberal, nu au putut până acum să cadă de acord asupra formei în care să se elucideze cele întâmplate. Toate trei partidele ar favoriza un consiliu cetăţenesc. În plus, ecologiştii şi liberalii cer şi înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă. Pandemia a devenit între timp istorie, dar, din punct de vedere politic şi financiar, ea este departe de a se fi încheiat.