Francezii stau pe gânduri

Convins că industria nucleară are viitor în Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a vorbit despre investiţii de miliarde de euro în acest sector . În orice caz, cu o asemenea convingere, şeful statului şi guvernul sunt singuri pe un drum pe care alţii nu vor să-i mai urmeze, este de părere Yves Marignac, coordonatorul organizaţiei non-guvernamentale World Information Service Energy din Paris:

În ultimele săptămâni, celelalte formaţiuni politice şi-au schimbat, mai mult sau mai puţin, opţiunea. Spectrul doleanţelor se întinde de la renunţarea la energia nucleară pe termen mediu la tonurile ceva mai blânde privind reducerea producţiei autohtone de curent electric din aceste surse."

Este pentru prima oară că francezii pun sub semnul îndoielii menţinerea industriei, adaugă expertul în politici energetice:

"De cincizeci de ani încoace, industria nucleară din Franţa s-a dezvoltat într-un cadru politic foarte sigur. Se spunea că politica în domeniu este o prioritate naţională şi că lucrul acesta va rămâne neschimbat. Acum însă industria nucleară din Franţa ar trebui să ia în calcul şi o altă ipoteză: anul viitor au loc alegeri, iar la putere s-ar putea instala o majoritate care va pleda pentru renunţarea pe termen lung la acest tip de energie."

O nouă politică

Nu puţini sunt cei care doresc ca Parisul să urmeze exemplul Berlinului. Conform unui recent sondaj de opinie, 77% din francezi vor ca ţara să renunţe progresiv la energia nucleară. Tonul l-au dat Consiliul orăşenesc şi primarul din Straßburg, Roland Riess, care au solicitat închiderea centralei de la Fessenheim, cel mai vechi reactor nuclear din Franţa.

"Noi nu suntem ameninţati de tsunami, dar în regiune se produc cutremure. De aceea mi s-a luat o piatră de pe inimă când am văzut că membrii Consiliului au votat în unanimitate pentru închiderea centralei", a spus primarul Riess.

După catastrofa din Japonia şi presa franceză şi-a înăsprit tonul la adresa industriei nucleare. De exemplu, la sfârşitul lunii iunie, cotidianul Le Monde dezvăluia o serie de accidente de muncă petrecute în timpul construirii Reactorului european cu apă sub presiune (EPR) care au fost trecute sub tăcere. Muşamalizarea acestor cazuri a avut şi un motiv: EPR trece drept cel mai sigur reactor de generaţia a patra, iar imaginea acestuia nu putea fi şifonată. Industria nucleară franceză îşi pune mari speranţe în succesul EPR la export.

Energia nucleară nu va dispărea nici în perioada următoare din atenţia opiniei publice. La şase luni după alegerile prezidenţiale, programate în primăvara anului viitor, va avea loc dezbaterea publică pe marginea deşeurilor atomice. Franţa, al doilea mare producător de energie nucleară din lume, încă se mai află în căutarea unei soluţii privind depozitarea materialului radioactiv.

Autori: Suzanne Krause, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder