FAZ: „Apropiere între România şi Moldova”

”Republica Moldova se apropie mai mult ca niciodată de vecinul său din vest. Spre deosebire de unii dintre predecesorii lor, Iohannis și Sandu nu vorbesc încă despre reunificare, cel puțin nu în mod public. Însă apropierea dintre cele două state românești, formulă adesea întrebuințată la București, este incontestabilă”, subliniază cotidianul german Frankfurter Allgemeine în ediția de marți, 2 mai.

Momentul de la București se înscrie într-o evoluție premergătoare invaziei ruse în Ucraina, dar care s-a intensificat, constată FAZ, amintind că, la jumătatea lunii martie, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, aflat la guvernare, au stabilit că limba română este, prin lege, limba oficială a Republicii Moldova. 

”Limba era aceeași și înainte, dar nu purta numele de limbă română, ci de limbă moldovenească – o născocire de sorginte sovietică – scrisă nu în latină, ci cu litere chirilice, întru forțarea delimitării de România”, amintește FAZ.

Desigur, ”opoziția pro-rusă protestează vehement, susținând că, potrivit legii fundamentale din 1994, limba de stat este moldovenească. O lege cu rang constituțional nu poate fi schimbată de o majoritate simplă, acuză forțele susținute de Moscova, solicitând un referendum în cadrul căruia populația să decidă cum se numește limba ei maternă. Guvernul însă le răspunde că limba română a fost deja desemnată ca limbă națională în declarația de independență a Republicii Moldova din 1991”. 

Următoarele alegeri sunt vitale pentru cimentarea deciziei

Publicația germană vorbește în context despre hotărârea Curții Constituționale din 2013, care a stabilit primatul Declarației de Independență asupra Constituției: ”Cu alte cuvinte, noua lege pune în aplicare o hotărâre constituțională cu zece ani întârziere. Totuși, observatorii mai sceptici avertizează că o decizie adoptată cu majoritate simplă ar putea la fel de ușor să fie abolită după următoarele alegeri, în cazul în care ecuația de putere se schimbă. De fapt, forțele pro-occidentale de la Chișinău vor avea probabil nevoie de cel puțin încă o legislatură pentru a ancora legea lingvistică, de pildă în programa școlară”, preconizează FAZ. 

”Apropiere impulsionată de Iohannis și Sandu”

Ajutor vine de la București, care de ani buni promovează limba română în Republica Moldova: ”Unități de educație precum Liceul de limbă română Mihai Eminescu din regiunea tradițional rusofilă Găgăuzia primesc sprijin financiar din capitala României și se bucură de o popularitate în creștere. Unele școli de limbă română abia pot face față interesului pe care îl suscită”. 

Aproximativ un milion de persoane din Republica Moldova au cetățenie română, fiind prin urmare cetățeni ai UE din 2007. În plus, eliminarea în 2014 a obligativității vizelor pentru moldoveni a conferit limbii române un plus de atractivitate, remarcă Frankfurter Allgemeine, care evidențiază rolul determinant al celor doi șefi de stat, Iohannis și Sandu, în impulsionarea apropierii dintre România și Republica Moldova: ”Așa se face că experți români sunt trimiși la Chișinău în calitate de consilieri, în parte cu sprijin financiar din partea Germaniei. Iar Rusia nu mai este cel mai important partener economic al Republicii Moldova”, scrie ziarul german.

”Investițiile în Republică sunt importante, la fel ca și deschiderea pieței pentru producătorii noștri", a subliniat Sandu în noiembrie anul trecut, după o întâlnire cu președintele României la București. 

FAZ scrie că legăturile rutiere și feroviare mai bune cu regiunea moldovenească și capitala sa Iași, precum și podurile suplimentare sau modernizate peste Prut vor apropia și mai mult cele două țări. În definitiv, după cum anunța președintele Iohannis la întrevederea cu Sandu, Republica Moldova se bucură de un sprijin enorm și susținut de toate partidele din România. "România și Republica Moldova sunt unite de o legătură extrem de puternică - împărtășesc aceeași limbă, aceeași cultură și aceeași istorie”.

Reunificarea

FAZ face o incursiune în timp, amintind că la puține zile după adoptarea legii privind limba română în martie, Maia Sandu a făcut trimitere la o afirmație mai veche a fostului președinte român Traian Băsescu: ”La scurtă vreme după semnarea acordului de parteneriat între UE și Republica Moldova, Băsescu anunța că următorul mare proiect trebuie să fie reunificarea celor două țări vecine. Sângele apă nu se face, declara Băsescu, potrivit căruia un popor căruia soarta i oferă șansa reunificării, nu va renunța nicicând la aceasta”. 

La o distanță de un deceniu, Sandu afirmă la București: ”Ajutorul României (în speță furnizarea de energie, n.r) este sincer și dezinteresat. Este pentru prima dată în istoria țării când am reușit să facem acest lucru și vom continua să investim în diversificarea energetică. Șantajarea Republicii Moldova prin oprirea livrărilor de gaze va eșua”, a spus Sandu, mulțumind României care, prin consecvență, altruism și leadership, a ajutat Moldova să devină mai puternică”.

Retorica aminteşte de anii '90

”Avem așadar o retorică ce amintește de începutul anilor '90, când exista o mare mișcare pentru reunificare. Mai cu seamă la București unirea era descrisă la acea vreme drept o chestiune de dreptate istorică, un pas în direcția depășirii Pactului Hitler-Stalin, în urma căruia, în 1940, Uniunea Sovietică a separat de România și anexat ceea ce astăzi este teritoriul Republicii Moldova, pe atunci numit Basarabia. În acest proces, părți din Basarabia, cum ar fi nordul Bucovinei, au fost anexate Ucrainei, căreia i-au aparținut de atunci”, scrie jurnalistul german. 

Basarabia a fost supusă între 1812 și 1918 unui guvernatorat rusesc și, prin urmare, unei intense rusificări. Cu toate acestea, majoritatea a continuat să vorbească limba român, continuă FAZ. 

”În 1990, însuși Ion Iliescu, primul președinte post-comunist al României, era sigur că se va găsi o cale 'de a repune lucrurile pe făgașul lor normal' ceea ce, din punctul de vedere al României, însemna anexarea la România. Iliescu a salutat declarația de independență din 1991 ca pe o 'sărbătoare a românismului', în timp ce ministrul român de externe a declarat că o unificare a celor două țări nu ar face decât să respecte cursul normal al istoriei”. 

"Ucraina este un fapt obiectiv și noi acceptăm asta, dar există teritorii care au fost ocupate ilegal de Uniunea Sovietică și date Ucrainei", declara Ion Iliescu. 

România nu era o alternativă

Frankfurter Allgemeine amintește însă că România, care pe atunci se afla într-o situație economică precară, nu reprezenta defel o alternativă tentantă pentru majoritatea moldovenilor. În republica nou formată, care din punct de vedere economic și al infrastructurii era încă în întregime orientată spre Moscova, la începutul anilor '90 cu greu găseai vreun susținător al unificării. 

”Când Camera Deputaților din România s-a pronunțat în favoarea anexării Moldovei în februarie 1993, iar ministrul român de externe Teodor Meleșcanu a anunțat negocieri pentru un tratat de fraternitate și integrare, anunțul nu era prea bine primit la Chișinău. Dimpotrivă, retorica unei Românii Mari a constituit un motiv important pentru care Transnistria, majoritar rusofonă, care nu a aparținut niciodată României, s-a separat cu forța de restul țării în 1992. Cei mai mulți locuitori ai Transnistriei se declară atașați de spațiul cultural rusesc și nu vor în niciun caz să aparțină de un stat românesc”, se poate citi în articolul influentului cotidian german.  

FAZ remarcă însă că România a impulsionat în mod repetat ideea de reunificare. În vara anului 2003, Iliescu a declarat într-un interviu acordat ziarului moscovit "Nezavisimaia Gazeta, cu ocazia unei vizite de stat în Rusia, că o unificare a Republicii Moldova cu România ar fi un pas natural”.

”Ideea ar putea seduce inclusiv minoritatea slavă a țării, căci îmbunătățirea condițiilor de viață nu va rămâne fără efect odată ce țara va fi membră a NATO și UE, a speculat Iliescu. Arc peste timp, în 2014, când șeful guvernului de atunci, Victor Ponta, afirma că România este suficient de puternică pentru a-și asuma față de Republica Moldova un rol similar cu al Germaniei de Vest pentru Germania de Est”. 

Din acest punct de vedere, subliniază gazeta de la Frankfurt, ”Maia Sandu se exprimă cu mai multă prudență”. 

Întrebată la finele lui 2021 despre unificarea cu România, ea a răspuns că un proiect de o asemenea amploare nu este realist decât dacă întâmpină susținerea majorității sociale. O majoritate de 50% plus un vot la un referendum nu ar fi suficientă, a spus doamna Sandu.

”Însă chiar și în absența referendumului, Chișinăul și Bucureștii continuă să se apropie. Iar asta se întâmplă datorită Rusiei”, conchide FAZ.