„Frăția penalilor” vrea să blocheze calea spre anticipate

Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când la funcția de premier este desemnat un candidat care nu vorbește limba română (limba de stat).

Se întâmplă după ce, la începutul săptămânii, Mariana Durleșteanu a anunțat că nu mai vrea să candideze la funcția de premier din partea acestei majorități, pentru că nu poate admite ca numele și reputația sa „să fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice”. La doar câteva minute după această declarație, șefa statului, Maia Sandu, l-a desemnat să formeze guvernul pe fostul ei coleg de partid (PAS), Igor Grosu. Miercuri, socialiștii au contestat decretul președintelui la Curtea Constituțională, aceasta urmând să decidă vineri, 19 martie, asupra suspendării sau nesuspendării acțiunii lui. Deputații socialiști au cerut suspendarea imediată și ulterioara anulare a decretului de desemnare a lui Grosu.

Durleșteanu își explică retragerea

Mariana Durleșteanu a explicat că a acceptat nominalizarea „doar din dorința de a contribui la depășirea crizelor și a mișca țara înainte”. „Am dorit să fac o schimbare din interiorul guvernului, dar am știut că pe la spatele meu se jucau scenarii diferite. Am exprimat o poziție clară din start privind guvernul tehnocrat fără oameni din fracțiuni”, a spus Durleșteanu, care le-a recomandat politicienilor Șor, Candu și Filip să mai citească odată raportul „Kroll” (o anchetă a detectivilor americani vizând frauda bancară de 1 miliard de dolari din 2014). Și a conchis: „Pușcăria oricum este destinația finală”.

În timp ce socialiștii și partenerii lor de coaliție se pregăteau joi să anunțe numele candidatului Golovatiuc pentru funcția de premier, candidatul desemnat de Maia Sandu a comunicat că a început formarea viitorului cabinet de miniștri și că scopul pe care îl urmărește în continuare este curățarea clasei politice de corupți: „Dezideratul meu rămâne necesitatea de a curăța clasa politică și de a avea un Parlament responsabil și legitim, care să dezvolte țara în interesul cetățenilor”, a menționat Grosu. El s-a angajat ca, într-o perioadă foarte scurtă de aflare la Guvern, să declanșeze mecanisme eficiente de combatere a pandemiei prin vaccinare masivă, să curețe instituțiile, agențiile și întreprinderile de stat de scheme și de corupți și să declanșeze alegeri anticipate.

Joc politico-juridic inteligent

La 23 februarie 2021, Curtea Constituțională a anulat decretul președintelui Maia Sandu prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița pentru funcția de prim-ministru, dar nu a obligat președintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară formalizată, ci doar să recurgă la noi consultări cu fracțiunile parlamentare, după care să desemneze un nou candidat.

Acest lucru s-a întâmplat marți, 16 martie. În timp ce socialiștii erau la Președinție, la consultări cu șefa statului, candidatul majorității formalizate, Mariana Durleșteanu, s-a retras, iar Maia Sandu a desemnat un candidat, așa cum a obligat-o Curtea Constituțională. Socialiștii consideră însă, că după ce candidatul majorității a anunțat că se retrage, președintele trebuia să mai consulte odată majoritatea parlamentară, pentru a afla dacă există un alt candidat. Asta în condițiile în care o nouă majoritate parlamentară, care și-l asumă pe Golovatiuc, a fost declarată și formalizată în jurul PSRM abia joi, 18 martie.