Germania ca mediator în Orientul Mijlociu?

Iordania, Israel, Liban, Egipt sunt locurile în care Germania a întreprins zilele acestea diplomație de criză. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a purtat discuții în patru țări în decurs de trei zile, prioritatea Berlinului fiind să împiedice extinderea conflictului din Orientul Apropiat. Un alt obiectiv vizează atenuarea cât mai mult posibil a crizei umanitare din Fâșia Gaza.

În discursul rostit la "Summitul pentru pace" de la Cairo, Baerbock a subliniat suferința și grijile pe care războiul le aduce oamenilor din această zonă și din alte părți ale lumii. "În întreaga regiune suntem martorii unei suferințe umane și ai unei frici teribile", a rezumat ministrul de externe.

În același timp, ea a indicat cui îi aparține responsabilitatea pentru toată această suferință: "Este vorba de Hamas care, la 7 octombrie, a adus teroare teribilă în Israel și a comis crime abominabile".

Pe termen scurt, a arătat Baerbock, obiectivul este de a atenua suferința acolo unde ea este sfâșietoare, respectiv în Fâșia Gaza. Nu întâmplător, Germania a sporit ajutorul umanitar pentru Fâșia Gaza cu 50 de milioane de euro. Baerbock a discutat joi la Amman cu directorul Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini. Oficialul i-a descris "situația extrem de disperată" din Fâșia Gaza, unde mai mult de un milion de persoane au fost strămutate în interiorul țării. 3.700 de persoane au murit", a declarat Lazzarini, referindu-se la datele autorităților sanitare controlate de Hamas. 

Posibilități limitate de mediere

Mulți observatori se întreabă dacă Germania poate să acționeze ca mediator în aceste circumstanțe. Da, dar numai într-o măsură limitată, spune Peter Lintl, expert în chestiuni privind Israelul la fundația Știință și Politică din Berlin: "Medierea germană este acceptată în ceea ce privește ostaticii, dosar în care Germania își poate manifesta sprijinul”. 

Cu toate acestea, spune expertul, este puțin probabil ca Germania să poată oferi sprijin suplimentar, dintr-un motiv evident: "Germania nu vorbește cu Hamas".

Cu toate acestea, Republica Federală ar putea acționa ca intermediar pentru organizarea ajutorului umanitar. "Acest lucru este acceptat de Israel, nu în ultimul rând pentru că acest ajutor este solicitat și de guvernul american". Astfel, contribuția germană la atenuarea crizei ar trebui să se concentreze, potrivit lui Lintl, pe două aspecte: ostaticii și ajutorul umanitar".

Unele părți ale lumii arabe privesc cu scepticism politica externă germană, care are pretenția că este bazată pe valori. Acest lucru a putut fi observat la Cupa Mondială de fotbal din Qatar, potrivit lui Lintl: "În capitalele lumii arabe, această politică este privită cu o anumită rezervă. Situația este agravată de faptul că marile capitale occidentale - inclusiv Berlinul - consideră condamnarea Hamas și dreptul Israelului la autoapărare drept o condiție prealabilă pentru orice negocieri”.

De altfel, Baerbock a simțit acest lucru pe propria piele.  Declarația ei, conform căreia Israelul este o victimă a terorismului Hamas și are dreptul de a se apăra, a fost întâmpinată cu rezerve la Amman, potrivit presei.

"Există în general un anumit scepticism", a declarat Lintl pentru DW, "dar, în același timp, o dorință pragmatică de a coopera la anumite capitole”. 

Lumea arabă manifestă solidaritate cu palestinienii

Întâlnirile lui Baerbock în capitalele arabe au avut loc pe fondul numeroaselor demonstrații locale de solidaritate cu locuitorii din Fâșia Gaza. Vineri, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile Egiptului pentru a-și arăta sprijinul față de palestinienii din Fâșia Gaza. La Amman, mii de oameni au făcut la fel. Or, demonstrațiile sunt un indiciu al distanței cu care o mare parte a populației privește Israelul.

În plus, o mare parte a lumii arabe consideră că statele occidentale se află din start, necondiționat, de partea Israelului. ”Formula conform căreia Israelul are dreptul de a se apăra este repetată insistent, dar nu este trecută prin filtru critic”, după cum a scris ziarul palestinian "Al Ayyam" în urmă cu câteva zile. Același ziar se referă în mod explicit la Germania. 

Astfel de sentimente influențează deciziile guvernamentale de la Cairo, Amman și din alte părți. "În multe locuri, politicienii care colaborează îndeaproape cu țările occidentale se află acum sub o presiune extremă", a declarat Simon Wolfgang Fuchs, profesor de studii islamice și din Orientul Apropiat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, într-un interviu acordat DW în urmă cu câteva zile.

Lintl mai atrage atenția și asupra unui alt aspect: "Israelul însuși nu dorește nicio încercare de mediere. În momentul de față, probabil că ne-ar interzice să facem o ofertă corespunzătoare". 

Obiectivul Israelului este de a pune capăt domniei Hamas, amintește politologul, iar medierea este incompatibilă cu acest obiectiv. Medierea este dorită doar în eventualitatea eliberării ostaticilor, doar atât, spune Lintl.