Ce promit partidele electoratului german

61,5 milioane de cetăţeni germani cu drept de vot sunt chemaţi la 24 septembrie să aleagă un nou Bundestag. Între timp, toate principalele partide şi-au prezentat programul electoral. Ce au formaţiunile politice în comun şi ce le deosebeşte?

Securitatea

Principalele partide sunt la acest capitol de acord: Germania are nevoie de mai mulţi poliţişti. Conservatorii (CDU/CSU) şi social-democrații (SPD) vor să suplimenteze numărul poliţiştilor cu 15.000. Ecologiștii şi Stânga susţin în principiu iniţiativa. Liberalii subliniază în context şi importanţa respectării drepturilor civice şi a principiilor statului de drept. Ca atare, FDP se opune stocării datelor cu caracter personal şi solicită folosirea "responsabilă" a metodelor de supraveghere video. Populiștii de dreapta de la Alternativa pentru Germania (AfD) se axează în programul lor electoral pe combaterea criminalităţii comise de străini.

Piaţa muncii

Formaţiunile conservatoare unionale CDU/CSU și-au propus reducerea drastică a şomajului până în 2025 la sub 3 procente. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, numărul şomerilor din Germania ar trebui să scadă cu 2,5 de milioane. Potrivit CDU/CSU, timpul de lucru ar trebui flexibilizat, iar noii întreprinzători sprijiniţi. Şi social-democraţii pledează pentru crearea de locuri de muncă şi reducerea şomajului, fără a numi totuşi un termen concret în acest sens. SPD mai propune adaptarea salariilor angajaţilor temporari prin intermediari la cele ale celorlalţi salariaţi cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Ecologiştii vor ameliorarea condiţiilor de muncă prin introducerea de limite inferioare peste salariul minim pe economie, în funcţie de branşă, şi un orar săptămânal de muncă flexibil. Stânga doreşte prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj şi ridicarea salariului minim pe economie de la 8,84 euro, în prezent, la 12 euro pe oră. Liberalii, în schimb, solicită condiţii mai bune pentru angajatori, de pildă printr-o mai mare flexibilitate cu privire la angajaţii cu contracte intermediate prin agenţii de muncă temporară. FDP mai vrea sprijinirea antreprenorilor debutanţi şi a companiilor start-up.

Migraţia

CDU şi CSU sunt pentru menţinerea "scăzută pe termen lung" a refugiaţilor. În ciuda eforturilor depuse de creştin-socialii bavarezi, partidele unionale nu au inclus în programul lor electoral chestiunea controversată a fixării unei "limite superioare" în ce priveşte numărul de refugiaţi. Se prevede însă o nouă lege care să faciliteze dreptul de şedere în Germania pentru persoanele înalt calificate şi care dispun de un contract de muncă. Cu toate astea, CDU/CSU nu se pronunţă pentru o lege a imigraţiei. Solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse ar urma, potrivit formaţiunilor unionale, să fie expulzaţi în mod consecvent.

Pe de altă parte, SPD solicită o lege a imigraţieri şi ar dori să fie preluat modelul pe puncte canadian. Bundestagul ar urma să stabilească numărul de imigranţi. Aşadar, cei care doresc să vină în Germania ar fi primiţi sau respinşi în funcţie de un sistem pe puncte care să ţină cont de o serie de factori: calificare, cunoştinţe de limbă şi vârstă. Cu cât solicitantul întruneşte mai multe punct, cu atât cresc şansele sale de a fi admis pe piaţa muncii germane.

Și ecologiștii pledează pentru o lege a imigrației în baza unui sistem pe puncte. Diplomele profesionale ar urma, în concepția lor, să fie mai ușor recunoscute în Germania și în general ar trebui redusă birocrația în chestiunile legate de imigranți. Ar mai fi bine ca statutul de refugiat să poată fi schimbat lesne în cel de imigrant sosit la muncă, în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții. Verzii ecologiști resping vehement expulzarea în Afganistan a refugiaților ale căror cereri de azil nu au fost aprobate.

Stânga nu este de acord cu sistemul pe puncte, deși și-ar dori ca Germania să devină o "societate deschisă pentru imigranți".

AfD solicită la rândul său stabilirea unei cote anuale de expulzări.

Integrarea

CDU/CSU vor ca cetățenia dublă să nu mai poată fi transmisă mai departe din generație în generație. Imigranții și copiii lor pot deține, potrivit formațiunilor conservatoare, ambele cetățenii, generațiile următoare, însă, ar trebui să aleagă una dintre ele. În plus ar trebui să se țină cont de "cultura dominantă". Verzii, SPD și Stânga resping o dezbatere pe tema "culturii dominante". Aceste trei partide sunt, în principiu, pentru dubla cetățenie.

Impozite

Formațiunile unionale CDU/CSU vor să-i despovăreze pe cetățeni cu 15 miliarde de euro. Impozitul pentru veniturile mari, de 42%, ar urma să înceapă de la un salariu de 60.000 de euro pe an și nu 54.000 cât este în prezent. Impozitul "pentru bogați", de 45 %, ar urma să fie aplicat persoanelor fără familie și cu un venit anual începând cu 232.000 de euro, în loc de 251.000 ca până acum. Uniunea mai promite să anuleze, treptat, din 2020 și până în 2030 așa-numita taxă de solidaritate. Cu aceste încasări sunt finanțate, din anii '90, costurile reunificării germane.

Și social-democrații vor să reducă impozitele cetățenilor germani cu 15 miliarde de euro și să aplice impozitul pe venituri mari abia de la un salariu anual de 60.000 de euro. Doar că SPD are de gând să intre, în parte, în posesia acestor bani pe altă cale, anume cu un nou impozit pe venituri mari. Acesta s-ar ridica la 45% și ar fi impus persoanelor cu salarii de cel puțin 76.000 de euro anual. Impozitul pentru bogați (venituri începând de la 250.000 de euro pe an) ar crește, în viziunea SPD, de la 45% la 48%.

Liberalii propun înlesniri fiscale substanțiale de 30 de miliarde pentru următoarea perioadă legislativă. Stânga și-ar dori un impozit de 75 la sută pentru milionari.

Apărare

CDU și CSU propun creșterea până la două procente a bugetului pentru Apărare până în anul 2025, așa cum solicită NATO și SUA. Și liberalii se pronunță pentru mărirea bugetului destinat Apărării. SPD respinge obiectivul propus de 2%. Verzii și Stânga resping suplimentarea bugetului, iar formațiunea din urmă ar dori chiar reducerea sumei alocate politicii de Apărare cu 30 de procente și totodată ca Bundeswehr să se retragă din toate misiunile internaționale. Stânga este în general și împotriva Alianței Nord-Atlantice.

Christoph Ricking/maw